Bat clopotele pentru unirea cu Republica Moldova? România, planul B pentru aderarea la UE a fraților de peste Prut. Un politolog celebru explică pentru Gândul de ce riscurile Unirii sunt mai mari decât beneficiile

Comisarul european pentru extindere reia scenariul unionist

Înaintea vizitei sale la Chișinău, oficialul european a declarat într-un interviu acordat TVR Moldova că viitorul european al țării este cert, însă forma prin care acesta va fi atins depinde exclusiv de cetățenii moldoveni.

„Există un loc pentru Republica Moldova în interiorul Uniunii Europene și nu există nicio îndoială în această privință. Cum se va întâmpla acest lucru vor decide cetățenii Republicii Moldova”, a declarat Marta Kos la TVR Moldova.

În context, oficialul de la Bruxelles a invocat exemplul Germaniei de Est, care prin reunificarea cu Republica Federală Germană s-a integrat în NATO și UE, deși nu îndeplinea toate condițiile.

Discuții tot mai clare la Chișinău despre un „plan alternativ” de integrare europeană

Una dintre cele mai directe poziționări în acest sens vine din partea ministrului Dezvoltării economice și digitalizării din țara vecină, Eugen Osmochescu. Într-un interviu pentru Euractiv, acesta a subliniat că autoritățile moldovene ar putea lua în calcul reunificarea cu România dacă parcursul european al Republicii Moldova va fi încetinit.

Oficialul a descris această variantă ca „Plan B”, în cazul în care negocierile de aderare ar fi îngreunate după anul 2028.

Și președinta Republicii Moldova a adus în discuție, în mod repetat, posibilitatea reunificării cu România ca opțiune de rezervă pentru aderare. Întrebată recent dacă o asemenea variantă ar putea deveni o alternativă reală de aderare, șefa statului moldovean a declarat că autoritățile de la Chișinău vor „lua în considerare alte opțiuni” dacă negocierile cu UE vor stagna.

Potrivit Euractiv, este cel puțin a treia oară în acest an când Maia Sandu evocă public, într-un cadru internațional, perspectiva unei eventuale reunificări cu România.

Bruxelles-ul laudă progresele Chișinăului

În interviul acordat TVR Moldova, Marta Kos a invocat și evoluția negocierilor dintre țara vecină și Uniunea Europeană. Oficialul european s-a declarat optimist în privința deschiderii primului capitol de negociere chiar în această lună și a transmis un mesaj favorabil actualei administrații de la Chișinău.

„Cuvintele mele sunt că sunteți cel mai bun elev din clasa mea. Chiar cred acest lucru. Guvernul dumneavoastră este foarte conștient de ceea ce trebuie făcut pentru parcursul european și o faceți foarte bine.

Vreau să vă transmit un mesaj și despre cât de puternici sunteți pe acest drum și sper că în curând la Bruxelles, vom arăta acest lucru prin deschiderea primului cluster de negocieri, pentru că acest lucru se bazează pe reciprocitate”, a declarat Marta Kos, citată de NewsMaker.

Republica Moldova a primit statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, simultan cu Ucraina. Negocierile oficiale de aderare au fost lansate în iunie 2024. În prezent, autoritățile de la Chișinău poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană privind toate cele 6 clustere de negociere.

Cristian Pîrvulescu: Sondajele arată că moldovenii se opun ideii de unire

Chestionat dacă Republica Moldova s-ar putea uni cu România după modelul Germaniei de Est, care intrat în UE și NATO prin reunirea cu Germania de Vest, deși fostul stat comunist nu îndeplinea criteriile tehnice de aderare, politologul Cristian Pârvulescu a negat această ipoteză.

Specialistul apreciază că abordarea unionistă a liderilor de la Chișinău, tot mai prezentă în acest an, ține mai degrabă de strategie politică. Ea a fost mai accentuată atâta timp cât Ungaria, prin fpstul premier. Însă, odată cu câștigarea alegerilor de către Peter Magyar, această conjunctură nefavorabilă s-a schimbat.

„Nu putem compara situațiile și nici momentele. Republica Moldova este o entitate politică relativ nouă și mult mai complexă decât RDG-ul. Este foarte adevărat că a făcut parte din România cândva, dar, spre deosebire de RDG care era împărțit de forțele aliate învingătoare în al Doilea Război Mondial, Moldova prin tratatul de la Paris din 1946 a devenit parte a Uniunii Sovietice, din care și-a câștigat independența. Este o istorie mult mai complicată, chiar dacă naționaliștii români o văd altfel.

Iar marea complicație este legată în primul rând de voința moldovenilor de a se uni. Sunt foarte rezervat în ceea ce privește sondajele de opinie care măsoară astfel de tendințe. Realitatea este că în Moldova există o puternică populație rusofonă, moștenire de la epoca sovietică. Care beneficiază de cetățenie moldovenească și care nu este nici pe departe de acord cu astfel de tendințe”. 

Subiectul a fost folosit pentru că Ungaria se opunea aderării Republicii Moldova

„Altfel spus, cred că, așa cum ne-a dovedit-o și referendumul pentru integrarea europeană, sunt riscuri foarte mari de a folosi acest subiect. Din punctul meu de vedere, el a fost folosit mai degrabă pentru că Ungaria crea o serie întreagă de dificultăți în ceea ce privește începerea negocierilor. Acum Ungaria și-a ridicat obiecțiile și negocierile vor putea începe”, a explicat profesorul de științe politice pentru Gândul.

„Unirea ar fi un risc și o aventură”

Din perspectiva lui Pîrvulescu, cea mai sigură cale înspre unire ar fi evoluția pe multiple planuri a fraților de peste Prut pentru integrarea deplină în UE. Personal, specialistul consideră unirea „un risc și o aventură”. 

„Eu cred că diferențele acumulate în decursul acestor 70 de ani între Moldova și România sunt atât de mari, încât cea mai bună soluție pentru unire este integrarea în Uniunea Europeană și pregătirea economică, politică și culturală pentru un astfel de fapt.

În momentul de față, unirea ar fi un risc și o aventură, de care personal nu cred că are cineva nevoie. Ori pentru că există o bună parte din populație care nu este de acord, inclusiv din populația românofonă, sondajele de opinie au arătat mereu că populația Moldovei este împărțită în 3 părți, în rest ține de campanie.

O treime, plus minus, care este pentru unire, o treime care este categoric împotriva unirii și o treime care nu este doar o opinie formată și care evaluează în funcție de evenimente într-o direcție sau alta”.

Semnalul subtil transmis de România

Comentând declarațiile tot mai dese ale Maiei Sandu în favoarea proiectului unionist, politologul a observat că și România a ripostat pe măsură, chiar nominalizarea de către președintele Nicușor Dan ca premier a lui Eugen Tomac, născut în sudul Basarabiei, fiind un semnal în această direcție.

„Evident că declarațiile Maiei Sandu susțin unirea, dar și România a avut un răspuns în momentul în care președintele a desemnat ca posibil prim-ministru un român cu cetățenie moldovenească și ucraineană. Este un gest subtil al României. Doamna Sandu folosește acest lucru, spune da, a spus-o și prim-ministrul, o spun toți. Dar părerea mea e că e mai degrabă un fel de presiune asupra Uniunii Europene și a statelor UE care sunt reticente din punctul ăsta de vedere”.

Problema Rusiei este cel mai mare risc pentru ambele țări

În finalul comentariului său, cunoscutul politolog a conchis că proximitatea unui fost imperiu, care aspiră în mod evident să redevină imperiu, Federația Rusă, va fi mereu o mare dilemă pentru ambele țări în eventualitatea unirii.

„Cert este că unirea nu aduce doar soluții, o posibilă unire aduce și probleme. Cea mai importantă problemă va fi legată de relațiile cu Rusia. După cum ați văzut, Rusia consideră că are un mandat să intervină în situațiile în care populațiile de origine rusă sunt afectate.

Într-o astfel de situație ar putea interveni Rusia, n-a fost înfrântă încă în războiul din Ucraina. Dar lucrurile evoluează într-o anumită direcție, și oricum va rămâne un actor politic important în zonă. Deci părerea mea e că nu putem să jucăm cartea aceasta a unionismului. Atenție, nu e doar un fost imperiu, e un imperiu care aspiră să redevină imperiu”.