Premierul interimar Ilie Bolojan lansează un avertisment dur către viitorul Executiv: orice abatere de la angajamentele asumate în fața Uniunii Europene poate avea consecințe financiare majore pentru România. Potrivit acestuia, noul guvern va trebui să continue reformele promise prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), să țină sub control deficitul bugetar și să reducă risipa din aparatul de stat pentru a evita blocarea fondurilor europene.
În cadrul podcastului „Ce se întâmplă?”, moderat de jurnalistul Radu Buzăianu, Ilie Bolojan a subliniat că România are nevoie rapid de un guvern stabil și funcțional, capabil să ia decizii dificile și să respecte obligațiile asumate în relația cu Comisia Europeană.
Șeful interimar al Executivului a explicat că măsurile populiste care ar majora cheltuielile statului și ar adânci deficitul bugetar riscă să intre în conflict cu reformele convenite prin PNRR și cu angajamentele fiscale asumate de România. Într-un astfel de scenariu, Bruxelles-ul ar putea suspenda sau întârzia accesul țării la fondurile europene.
Ilie Bolojan exclude, deocamdată, anticipatele
Ilie Bolojan a atras atenția că România mai are de încasat sume importante din programele europene, bani de care depind numeroase investiții publice, de la infrastructură până la proiecte de dezvoltare locală. Din acest motiv, îndeplinirea tuturor jaloanelor și reformelor prevăzute în PNRR reprezintă o prioritate strategică.
Pentru a evita blocajele și modificările legislative care ar putea compromite reformele, premierul interimar consideră că viitorul guvern ar trebui să își asume răspunderea în Parlament asupra pachetelor legislative esențiale. În opinia sa, această procedură ar reduce riscul ca legile să fie modificate în timpul dezbaterilor parlamentare într-un mod care să nu mai fie acceptat de Comisia Europeană.
În ceea ce privește cheltuielile bugetare, Ilie Bolojan susține că România trebuie să continue procesul de eficientizare a aparatului public. El afirmă că economia nu poate susține creșteri salariale semnificative în sectorul bugetar fără o reorganizare a instituțiilor și fără reducerea posturilor considerate excedentare.
Potrivit acestuia, o administrație mai suplă ar permite o mai bună remunerare a angajaților rămași în sistem și ar contribui, în același timp, la orientarea unei părți a forței de muncă către mediul privat, unde există nevoie de personal.
Viitorul Guvern, sub presiunea Bruxelles-ului
Premierul interimar s-a referit și la scenariul unui guvern tehnocrat, despre care spune că ar avea o marjă redusă de manevră în actuala configurație politică, întrucât ar depinde permanent de sprijinul parlamentar pentru adoptarea reformelor și măsurilor economice.
În privința alegerilor anticipate, Ilie Bolojan consideră că această variantă rămâne puțin probabilă, însă nu poate fi exclusă complet dacă partidele parlamentare nu vor reuși să construiască o majoritate care să susțină un nou executiv.
Declarațiile sale vin în contextul în care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, după o perioadă prelungită de negocieri și la o lună de la căderea Guvernului Bolojan. Potrivit șefului statului, lipsa unui acord între partidele parlamentare a făcut necesară alegerea unei variante independente pentru conducerea viitorului Executiv.
