Procurorii DIICOT au intervenit marți, 30 iunie 2026, într-un dosar de amploare care vizează o rețea de azile ilegale din județul Bihor, coordonată, potrivit surselor judiciare, de Viorel Pașca. Ancheta vizează acuzații extrem de grave, printre care constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane.
Cazul readuce în atenție situația sutelor de persoane vulnerabile găzduite, ani la rând, în locuințe care funcționau ca centre de îngrijire, dar fără autorizațiile necesare. Potrivit procurorilor, în spatele aparenței unei activități umanitare s-ar fi aflat un mecanism prin care victimele erau ținute în dependență, iar banii destinați lor ar fi fost folosiți în interesul grupării.
În aceeași zi, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a reacționat public și a transmis că „nimeni nu poate lua pe persoană fizică în îngrijire sute de bătrâni vulnerabile”. Oficialul a precizat că știa despre activitatea lui Viorel Pașca încă din 2016 și că autoritățile ar fi încercat să îl determine să intre în legalitate, demers care ar fi fost „refuzat cu obstinație”.
DIICOT a făcut zeci de percheziții în Bihor
DIICOT a anunțat că marți au fost efectuate zeci de percheziții în județul Bihor, într-un dosar penal care vizează activitatea unei grupări organizate. Potrivit anchetatorilor, gruparea s-ar fi constituit în anul 2020 și ar fi fost formată din patru suspecți principali, sprijiniți de alte șapte persoane.
Procurorii susțin că activitatea grupului era centrată pe „exploatarea unor persoane vulnerabile”. Este vorba despre oameni aflați în situații limită, persoane fără sprijin, cu dizabilități psihice sau cu probleme medicale grave, care ar fi ajuns în spațiile administrate de Viorel Pașca.
Numele acestuia era deja cunoscut în spațiul public. Anterior, cazul a fost adus în atenție prin anchete care arătau că sute de oameni erau găzduiți în casele sale, fără ca activitatea să funcționeze ca serviciu social licențiat. Deși locurile respective aveau aparența unor centre de îngrijire, acestea ar fi funcționat, în realitate, pe persoană fizică.
Potrivit informațiilor prezentate anterior, unele dintre persoanele ajunse acolo ar fi fost trimise chiar de instituții ale statului, inclusiv prin intermediul ambulanțelor sau al mașinilor de poliție.
Cine este Viorel Pașca și cum funcționa rețeaua
Viorel Pașca este asociat cu Asociația Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă. De aproape două decenii, acesta a fost prezentat drept un om care îngrijește persoane fără familii, bolnavi sau oameni abandonați de sistem.
În realitate, procurorii DIICOT susțin că situația din teren era mult mai gravă. Potrivit anchetatorilor, persoanele vulnerabile ar fi fost cazate în 17 imobile care funcționau ca un azil, deși nu existau autorizațiile necesare pentru un serviciu social legal.
DIICOT arată că „Liderul grupului infracțional a recrutat, primit și adăpostit sute de persoane aflate în stare de vădită vulnerabilitate, persoane cu dizabilități psihice, care nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința și pe care le-au menținut într-o stare de dependență și aservire”.
Această formulare scoate în evidență una dintre cele mai grave acuzații din dosar. Procurorii nu vorbesc doar despre lipsa autorizațiilor, ci despre un posibil sistem de control asupra unor oameni care nu se puteau apăra singuri.
Viorel Pașca a confirmat public perchezițiile DIICOT printr-o postare pe Facebook, în timp ce anchetatorii au continuat verificările în teren.
Acuzații privind îngrijirea victimelor
Potrivit DIICOT, gruparea ar fi acționat „sub aparența furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire și de protecție, disimulate prin folosirea ca paravan a unei asociații umanitare și de caritate”.
Anchetatorii susțin că, în acest fel, ar fi fost create condițiile pentru atragerea de donații și contribuții. Procurorii spun că suspecții ar fi „indus în eroare donatori, aparținători și alte persoane pentru a obține sume importante de bani din donații, sponsorizări, contribuții, dar și pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale și alte ajutoare cuvenite victimelor”.
Acuzațiile privind modul în care ar fi fost tratate persoanele cazate sunt deosebit de dure. Procurorii susțin că victimele ar fi fost ținute „într-o stare de dependență și aservire, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare protejării demnității și integrității lor fizice și psihice”.
Mai mult, DIICOT arată că oamenii aflați acolo nu ar fi primit îngrijirea medicală necesară. „Nu au beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale și diagnosticului psihiatric, nu au fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecțiunilor de care sufereau fie nu le-a fost administrat, fie le-a fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către un personal necalificat și insuficient”, au transmis procurorii.
În cadrul unei conferințe de presă, anchetatorii au precizat că unele persoane care se ocupau de administrarea tratamentelor nu ar fi avut pregătire medicală. Potrivit DIICOT, medicamentele ar fi fost identificate inclusiv după culoarea cutiei, nu după indicații medicale clare.
Milioane de lei ar fi fost obținute din donații și ajutoare sociale
Una dintre direcțiile importante ale anchetei privește banii. DIICOT susține că prejudiciul din dosar se ridică la aproximativ 13 milioane de lei. Procurorii vorbesc despre „fonduri și venituri deturnate de la destinația lor legală și utilizate în interesul grupului infracțional organizat”.
Banii ar fi provenit din mai multe surse. Printre acestea se numără donațiile, sponsorizările, contribuțiile aparținătorilor, dar și veniturile cuvenite persoanelor vulnerabile, precum pensii, indemnizații de handicap sau alte forme de sprijin social.
În trecut, întrebat despre banii încasați și despre ajutoarele destinate persoanelor îngrijite, Viorel Pașca a reacționat nervos și a susținut că întrebările erau „tendențioase”.
Acesta declara atunci: „Nu amestecați asociația. Eu nu sunt asociația, eu sunt persoană fizică. Faptul că am o asociație…am, care face altceva”.
Potrivit informațiilor apărute anterior, asociația legată de Viorel Pașca a primit ani la rând donații pentru persoanele găzduite în case. În 2024, aceasta ar fi avut venituri de peste 490.000 de euro, cheltuieli de peste 460.000 de euro, un excedent de peste 115.000 de euro și 9 angajați.
Deși au existat controale și documente privind sumele încasate, autoritățile nu ar fi reușit, timp de ani de zile, să impună intrarea în legalitate a acestor spații.
Peste 400 de persoane ar fi murit în centre în ultimii ani
Un alt element grav prezentat de anchetatori privește numărul persoanelor decedate în spațiile administrate de gruparea vizată. Potrivit DIICOT, peste 400 de oameni ar fi murit în aceste centre în ultimii șase ani.
Anchetatorii au precizat că persoanele decedate ar fi fost înhumate în apropierea unui cimitir greco-catolic. În același timp, ajutorul de înmormântare ar fi fost încasat de membrii grupării.
Aceste detalii ridică semne de întrebare nu doar cu privire la modul în care erau îngrijite persoanele vulnerabile, ci și la felul în care au funcționat mecanismele de control ale statului.
Cazul este cu atât mai sensibil cu cât, potrivit informațiilor prezentate public, unele instituții ar fi trimis oameni către Viorel Pașca, deși activitatea nu era autorizată ca serviciu social licențiat.
Intervenție de amploare pentru evacuarea și evaluarea victimelor
În timpul perchezițiilor, procurorii și polițiștii au avut nevoie de sprijinul mai multor instituții. La operațiune au participat medici, asistenți, psihologi și specialiști în consilierea victimelor.
Au fost implicați reprezentanți ai Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, ai Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, ai institutelor de medicină legală din Cluj, Mureș și Iași, precum și reprezentanți ai MAI și ISU.
Pentru intervenția din teren au fost mobilizate 16 ambulanțe SMURD, 30 de autospeciale pentru transport victime multiple, 34 de microbuze pentru transportul persoanelor, 36 de autospeciale de intervenție și alte mijloace tehnice ale ISU.
DIICOT a transmis că prioritatea autorităților a fost protejarea persoanelor găsite în aceste centre. „Este vizată cu prioritate salvarea vieții și protejarea integrității fizice și psihice a victimelor, prin efectuarea triajului medical, asigurarea asistenței medicale de urgență, examinarea fizică și implementarea măsurilor necesare pentru preluarea acestora în condiții de siguranță. Pentru un răspuns medical adecvat și rapid în acordarea asistenței de specialitate pentru persoanele identificate în cadrul activităților de urmărire penală, a fost constituit un spital mobil încadrat cu personal medical și dotat cu echipamentele necesare evaluării și acordării de îngrijiri medicale de urgență”, potrivit DIICOT.
În paralel, Ministerul Muncii a anunțat convocarea unei celule de criză. Din această structură fac parte reprezentanți ai autorităților care caută „soluții de cazare și ăngrijire adecvate, în funcție de nevoile fiecărei persoane”.
Măsurile sunt necesare pentru ca persoanele evacuate din aceste spații să poată fi evaluate medical și social, apoi relocate în centre autorizate sau în alte forme de îngrijire adaptate nevoilor lor.
