Conflictul dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție riscă să escaladeze. Cabinetul condus de Ilie Bolojan analizează posibilitatea de a sesiza Curtea Constituțională, după ce instanța supremă a dat în judecată Executivul și Ministerul Finanțelor pentru neplata unor drepturi salariale restante câștigate în instanță de magistrați.
Subiectul se află pe agenda ședinței de Guvern de joi, unde miniștrii vor discuta dacă există un conflict juridic de natură constituțională între puterea executivă și cea judecătorească.
Guvernul Bolojan și Înalta Curte se confruntă în instanță
Într-o analiză întocmită de Secretariatul General al Guvernului se susține că repartizarea fondurilor din bugetul de stat este responsabilitatea exclusivă a Executivului și că o hotărâre prin care Guvernul este obligat să suplimenteze bugetul justiției reprezintă o ingerință în atribuțiile sale constituționale.
Potrivit documentului, obligarea statului să aloce fonduri doar pentru plata restanțelor salariale din sistemul judiciar ar afecta echilibrul bugetar și ar depăși competențele instanțelor de judecată.
Procesul a fost deschis după ce Guvernul a decis să amâne în acest an plata unor sume stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, alegând să direcționeze resursele financiare către programele sociale destinate persoanelor vulnerabile.
Instanța supremă acuză Executivul de refuz nejustificat în ceea ce privește alocarea banilor necesari pentru achitarea drepturilor salariale restante.
În urma numeroaselor procese câștigate de magistrați în ultimii ani, statul are de achitat aproximativ două miliarde de euro reprezentând diferențe salariale, sumele urmând să fie plătite eșalonat.
Acuzații privind lipsa de cooperare a instanțelor
Disputa dintre cele două instituții s-a amplificat după ce Guvernul a susținut că nu a primit toate informațiile necesare pentru apărarea României într-un dosar aflat pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului.
Executivul afirmă că Înalta Curte și Curtea de Apel București nu au transmis date complete privind obligațiile financiare rezultate din procesele salariale ale magistraților, ceea ce ar putea afecta poziția României în fața instanței europene.
Potrivit Guvernului, lipsa acestor informații a făcut necesară solicitarea unei amânări pentru depunerea apărării în dosarul de la CEDO.
Datele centralizate de Executiv arată dimensiunea impactului financiar al litigiilor din sistemul judiciar.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte a raportat aproape 4.000 de hotărâri privind drepturi salariale pronunțate între 2006 și 2025. Până la sfârșitul anului trecut, statul achitase aproximativ 1,7 miliarde de lei, însă alte peste un miliard de lei rămâneau restante.
Consiliul Superior al Magistraturii a raportat, la rândul său, peste 5.600 de hotărâri judecătorești, cu plăți de aproximativ 118 milioane de lei și alte 135 de milioane încă neachitate.
În cazul curților de apel din țară, fără București și Târgu Mureș, au fost plătite peste 2,5 miliarde de lei în baza unor sentințe definitive, însă valoarea totală a sumelor încă datorate nu a fost comunicată.
Lia Savonea cere dialog, nu confruntare
Președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, a declarat anterior că nu dorește transformarea disputei într-un conflict public și a transmis că instituția pe care o conduce preferă un dialog instituțional cu un Guvern care beneficiază de un mandat deplin.
În timp ce tensiunile dintre cele două puteri ale statului cresc, Executivul condus în continuare de Ilie Bolojan, rămas în funcție după căderea Guvernului prin moțiune de cenzură, trebuie să decidă dacă va duce disputa în fața Curții Constituționale, ceea ce ar putea deschide unul dintre cele mai importante conflicte instituționale din ultimii ani.
