După doi ani fără indexări, discuțiile privind majorarea pensiilor pentru anul 2027 au revenit în prim-plan. Potrivit scenariilor analizate în spațiul public, una dintre propuneri vorbește despre o indexare de aproximativ 12%, în condițiile în care legea privind indexarea ar fi aplicată integral.
Cât ar însemna o majorare de 12%
O creștere de 12% s-ar traduce în cifre concrete pentru beneficiari: o pensie de 1.281 lei ar urca cu aproximativ 165 lei, ajungând la 1.446 lei; o pensie de 2.000 lei ar primi în plus 240 lei, rezultând 2.240 lei; pentru 3.000 lei majorarea estimată ar fi de 360 lei, iar pentru o pensie de 4.000 lei creșterea ar fi de 480 lei. Aceste calcule sunt orientative și pornesc de la aplicarea procentului uniform asupra sumelor actuale.
Economistul-șef al băncii centrale a remarcat că resursele pentru indexări nu sunt inexistente, dar a avertizat asupra modului în care sunt finanțate majorările: „Vor fi bani, dar nu trebuie creșteri de 40%… Sunt clar bani împrumutați și nu este normal să finanțezi cheltuieli permanente din venituri temporare.”
Impact bugetar și scenarii alternative
Estimările arată că o indexare de 12% ar necesita în jur de 12 miliarde de lei în plus în bugetul anului următor. Din informațiile făcute publice, bugetul sistemului de pensii a crescut deja în ultimii ani: de la o valoare curentă de aproximativ 158,7 miliarde lei către prognoze care situează suma la ~170 miliarde lei pentru 2027 și ~180 miliarde lei pentru 2028.
Totuși, existența resurselor oficiale nu garantează automat aplicarea integrală a procentului. Decizia finală depinde de prioritățile politice, de evoluția deficitului bugetar și de negocierile care vor caracteriza formarea viitorului guvern. Unele surse politice susțin că indexarea ar putea deveni o condiție importantă pentru susținerea unei eventuale majorități, dar rămâne incert dacă bugetul va permite respectarea întregii creșteri propuse.
De altfel, există scenarii alternative: majorări mai mici, sub 10%, au fost luate în calcul ca variante realiste, în special dacă autoritățile vor urmări prudenta fiscală sau vor acorda prioritate altor cheltuieli.
Reamintim că în ultimii doi ani valoarea punctului de referință a stagnat la 81 lei, deși calculele inițiale prevăzuseră o creștere treptată. Nemajorarea a afectat puterea de cumpărare a pensionarilor — estimările indică o pierdere medie în puterea de cumpărare de aproximativ 600 de lei față de nivelul care ar fi rezultat dacă indexările planificate ar fi fost aplicate.
Un alt element de discuție este faptul că, în prezent, o parte din plățile pentru pensii provin din împrumuturi guvernamentale, ceea ce complică deciziile privind majorări permanente: finanțarea din surse temporare pune presiune pe sustenabilitate și pe echilibrul bugetar pe termen mediu.
Rămâne de urmărit care va fi procentul final adoptat și cum vor fi calibrate măsurile de compensare în bugetele anilor următori, pe măsură ce negocierile politice și evaluările economice vor avansa.
În continuare, pensionarii și organizațiile reprezentative vor urmări cu atenție atât propunerile oficiale, cât și evoluțiile bugetare care vor decide dacă și în ce măsură această indexare va fi realizată efectiv.
