Șapte insule grecești au instituit stare de urgență din cauza secetei și a scăderii dramatice a rezervelor de apă, în plin sezon turistic. În timp ce autoritățile încearcă să limiteze consumul și să accelereze instalarea unor stații de desalinizare, hotelurile îi încurajează pe turiști să economisească apa, oferindu-le vouchere dacă renunță la serviciul zilnic de curățenie.
Seceta pune presiune pe insulele turistice din Grecia
Printre insulele afectate se numără Astypalaia, Karpathos, Leros, Patmos, Symi, Tinos și Alonnisos, unde autoritățile au declarat stare de urgență pentru a proteja rezervele de apă.
Schimbările climatice au adus veri tot mai călduroase și precipitații tot mai reduse în sud-estul Mării Egee. Deși nordul și vestul Greciei au avut cea mai ploioasă iarnă din 2022 încoace, aceste precipitații nu au ajuns și pe insulele afectate de secetă.
Astypalaia traversează al doilea cel mai secetos sezon din 2020 până în prezent, iar autoritățile locale avertizează că situația devine tot mai dificilă.
„Dacă am aduna într-o găleată sau într-un lighean toată apa de ploaie căzută în cursul anului, nivelul ei ar fi de numai 2,5 centimetri”, a declarat primarul insulei, Nikos Komineas.
Singura rezervă importantă de apă este un lac artificial construit la mijlocul anilor 1990, care mai conține aproximativ 150.000 de metri cubi de apă, adică doar o șesime din capacitatea sa totală.
În timpul verii, consumul ajunge la aproximativ 900 de metri cubi pe zi, ceea ce înseamnă că rezervele actuale ar putea acoperi necesarul pentru aproximativ cinci luni și jumătate.
Fermierii au rămas fără apă pentru irigații
Pentru a conserva apa destinată populației, autoritățile au interzis în luna aprilie folosirea apei din lac pentru irigații.
Printre cei afectați se numără și fermiera Evdokia Palatianou, în vârstă de 71 de ani, care spune că legumele cultivate în grădina sa s-au uscat după ce a fost nevoită să folosească apa sălcie din propriul puț.
„Dacă nu va ploua, nu voi mai planta nimic”, a declarat aceasta.
Primarul Nikos Komineas spune că decizia a fost dificilă, însă necesară pentru protejarea rezervelor de apă.
„Am luat această decizie cu inima grea, dar, din fericire, fermierii au alternativa puțurilor”, a explicat edilul, precizând că alimentarea pentru irigații va fi reluată dacă precipitațiile vor reface rezervele lacului.
Problemele sunt amplificate de afluxul de turiști. Astypalaia are aproximativ 1.400 de locuitori permanenți, însă în lunile de vară populația ajunge la aproape 7.000 de persoane.
Stația de desalinizare existentă nu mai poate acoperi consumul din sezonul estival, motiv pentru care autoritățile au instalat o a doua unitate temporară, capabilă să producă aproximativ 600 de metri cubi de apă pe zi. O instalație permanentă este planificată până la sfârșitul acestui an.
Primarul recunoaște însă că soluțiile actuale sunt costisitoare și insuficiente pe termen lung.
„Una dintre cele mai mari îngrijorări ale mele este ce se va întâmpla dacă nici anul acesta nu va ploua”, a spus Nikos Komineas.
Hotelurile îi recompensează pe turiști dacă economisesc apă
Operatorii din turism au început, la rândul lor, să reducă consumul de apă.
Carolina Alkalai, proprietara unui hotel din Chora, le oferă turiștilor un voucher în valoare de cinci euro dacă aleg să renunțe la serviciul zilnic de curățenie în camere.
„Clienții au primit bine această inițiativă”, a declarat hoteliera.
Aceasta spune că ia în calcul construirea unui nou hotel, însă în locul unei piscine sau al unui jacuzzi intenționează să amenajeze un sistem de colectare și stocare a apei de ploaie.
Guvernul elen a aprobat un program de investiții în valoare de 15 milioane de euro pentru construirea de instalații de desalinizare, rezervoare și modernizarea rețelelor de alimentare cu apă pe nouă dintre cele peste 200 de insule locuite ale Greciei.
Din această sumă, 1,5 milioane de euro au fost alocate insulei Astypalaia.
Ministrul Mediului, Stavros Papastavrou, a declarat că problema apei depășește dimensiunea ecologică.
„Pentru Grecia, apa nu este o problemă teoretică. Este o chestiune de securitate, de dezvoltare economică și de protejare a comunităților locale”, a afirmat ministrul.
Specialiștii Centrului Național pentru Cercetare Științifică „Demokritos” din Atena avertizează că, pe fondul creșterii temperaturilor globale, seceta s-ar putea accentua până în 2049, iar insulele grecești vulnerabile riscă să se confrunte cu un deficit de apă tot mai sever.
