Bruxelles-ul pune frână noii legi a salarizării. Comisia Europeană ridică semne de întrebare asupra proiectului

Ilie Bolojan a recunoscut că proiectul analizat de experții europeni a ajuns la o anvelopă financiară de peste 12 miliarde de lei, în condițiile în care calculele inițiale porneau de la aproximativ 8 miliarde. Diferența trebuie acoperită, iar aici apare una dintre cele mai mari probleme: dacă statul crește cheltuielile cu salariile, trebuie să identifice economii în alte zone.

Discuțiile purtate miercuri seară la Palatul Cotroceni s-au încheiat fără ca liderilor politici să le fie prezentată o variantă finală a proiectului. Potrivit informațiilor prezentate, ministerele implicate nu ajunseseră încă la o formulă comună, iar negocierile urmau să continue.

Anvelopa salarială a crescut de la 8 la peste 12 miliarde de lei

Ilie Bolojan a explicat că proiectul a trecut prin mai multe etape de negociere. După preluarea variantei existente, au avut loc discuții cu sindicatele și cu diferitele categorii de angajați din sistemul public.

Pe măsură ce revendicările au fost introduse în calcule, suma necesară pentru aplicarea reformei a crescut.

„Așa cum știți, domnul Pîslaru a preluat un proiect pe care l-a lăsat domnul Manole. Pe baza acestui proiect a avut discuții cu sindicatele și am constatat că în propunerea care a fost făcută nu s-a ajuns la o înțelegere cu sindicatele. Ca atare, suma totală, discutând cu fiecare categorie socială de bugetari, a fost majorată treptat, treptat și a ajuns la o anumită valoare, să spunem, peste 12 miliarde ca anvelopă, deși inițial se pornise de la 8 miliarde”, a explicat Ilie Bolojan.

În aceste condiții, proiectul a fost transmis experților Comisiei Europene pentru a se verifica dacă formula propusă este sustenabilă și dacă respectă jaloanele asumate de România.

Premierul interimar a subliniat că proiectul nu ar fi fost respins în mod direct de Comisia Europeană. Bruxelles-ul ar fi formulat însă observații și solicitări de clarificare care obligă autoritățile române să refacă anumite calcule.

„Comisia Europeană nu a respins propunerea, dar au făcut anumite observații și au pus niște semne de întrebare și clarificări care sunt de bun-simț. Ei nu ne forțează, noi suntem constrânși”, a declarat Bolojan.

Marea problemă: de unde vin banii pentru creșterile salariale

Una dintre principalele întrebări venite din partea Comisiei Europene privește sursa finanțării.

Dacă anvelopa salarială crește de la circa 8 miliarde de lei la peste 12 miliarde de lei, Guvernul trebuie să demonstreze cum poate suporta economia această diferență.

Cu alte cuvinte, creșterea cheltuielilor într-un domeniu ar putea presupune reduceri în altă parte.

Ilie Bolojan a explicat că bugetul nu poate fi construit exclusiv în jurul dorințelor de majorare a salariilor din sectorul public, fără a lua în calcul capacitatea reală a economiei de a produce veniturile necesare.

„E o problemă legată de faptul că, în condițiile în care crești anvelopa, trebuie să găsești diferența de bani pe care să o tai din altă parte. La final, trebuie să te încadrezi în ceea ce poate economia românească”, a spus acesta.

Bolojan a atras atenția și asupra dezechilibrului care apare în momentul negocierilor.

„Cu cât încerci să duci lucrurile spre plus, cu atât trebuie să faci reduceri de cheltuieli. La creșteri se înghesuie toată lumea să facă propuneri, la reduceri nu e nimeni”, a afirmat premierul interimar.

Bolojan: cheltuielile publice nu pot fi puse permanent pe umerii mediului privat

O altă temă ridicată de Ilie Bolojan se referă la relația dintre sectorul public și cel privat.

Acesta a susținut că orice creștere importantă a cheltuielilor publice trebuie analizată prin prisma capacității economiei de a genera bani. În caz contrar, presiunea suplimentară ajunge inevitabil asupra celor care lucrează și produc venituri în sectorul privat.

„Această propunere trebuie făcută astfel încât să fie suportată de economia românească, să corecteze inechitățile adunate, pentru că, pe lângă că nu ne luăm banii din PNRR, trebuie să ne gândim și la oamenii din privat care, prin munca lor din fiecare zi, trebuie să genereze acești bani”, a declarat Bolojan.

El a avertizat că o creștere foarte mare a costurilor cu salariile din sectorul public poate produce efecte și în restul economiei.

„Dacă în sectorul public cheltuielile sunt enorme, nu fac decât să pună o sarcină suplimentară pe spatele acestor oameni. A vorbi doar de creșteri în sectorul public fără să ai în vedere că acești bani sunt produși de oamenii din privat este un fel de inconștiență de gestionare a bugetului”, a mai spus acesta.

Negocierile de la Cotroceni s-au încheiat fără o variantă finală

Discuțiile politice și tehnice purtate miercuri seară la Palatul Cotroceni nu au dus la prezentarea unei forme definitive a noii legi.

Potrivit informațiilor apărute după întâlnire, ministerele implicate nu au ajuns încă la un numitor comun. O nouă variantă urma să fie pregătită pentru următoarea rundă de negocieri.

Sursele citate susțin că discuțiile au fost tensionate, inclusiv din cauza banilor care ar trebui alocați Educației.

În același timp, anvelopa de peste 12 miliarde de lei din varianta cunoscută până acum ar fi fost contestată de Comisia Europeană și trebuie revizuită în sensul reducerii costurilor.

Problema este una sensibilă deoarece noua lege încearcă, pe de o parte, să corecteze diferențele și inechitățile salariale existente între diverse categorii de angajați publici, dar, pe de altă parte, trebuie să respecte limitele bugetare asumate de România.

Două scenarii pentru România

În acest moment, autoritățile încearcă să găsească o formulă care să poată fi susținută atât politic, cât și financiar.

Bolojan a vorbit despre două scenarii majore.

Primul presupune ajungerea la un consens și adoptarea unei variante sustenabile a legii.

Al doilea ar însemna ratarea obligațiilor asumate în fața Comisiei Europene, cu riscul pierderii unor fonduri europene și al afectării suplimentare a credibilității României.

„Se ajunge la un consens și la o formulă de susținere, pe care eu și colegii din PNL o susținem pentru că este un proiect bun pentru România, sau pierdem fonduri europene, e o chestiune de minus de credibilitate și este un risc suplimentar pentru că vin ani electorali, în condițiile în care nu ai predictibilitate pentru viitor”, a explicat Ilie Bolojan.

Premierul interimar consideră că adoptarea legii ar oferi inclusiv mai multă predictibilitate pentru perioada următoare.

„De-aia e bună legea, că dă o predictibilitate”, a spus acesta.

Termen-limită pentru legea salarizării: 31 august

Presiunea asupra Guvernului este amplificată de calendarul foarte strâns.

Noua lege a salarizării trebuie adoptată până la 31 august pentru îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență.

De respectarea acestui jalon sunt legate aproximativ 770 de milioane de euro.

Astfel, fiecare zi de negociere devine importantă, iar autoritățile trebuie să găsească într-un timp foarte scurt o formulă care să satisfacă mai multe condiții: să corecteze inechitățile din sistemul public, să poată fi acceptată de partenerii sociali, să fie sustenabilă pentru buget și să răspundă observațiilor formulate de Comisia Europeană.

Tensiunile sunt cu atât mai mari cu cât sindicatele au criticat deja modul în care a fost pregătită noua variantă.

Potrivit informațiilor prezentate, reprezentanții sindicatelor au reclamat faptul că proiectul ar fi trebuit discutat mai întâi cu partenerii sociali. Există și avertismente că o formulă considerată discriminatorie pentru angajații din Educație și Sănătate ar putea provoca noi proteste și chiar demersuri pentru declanșarea unei greve generale.

În următoarele zile, negocierile vor continua contra cronometru. Miza nu este doar modul în care vor fi plătiți angajații statului, ci și capacitatea României de a demonstra că poate susține financiar reforma și că poate respecta angajamentele asumate prin PNRR.