Reclamă (Advertising)

Calendar ortodox 31 august 2026. Sărbătoare importantă pentru credincioși la finalul verii

De 5 min. de citit

Reclamă (Advertising)
Calendar ortodox 31 august 2026. Sărbătoare importantă pentru credincioși la finalul verii
Reclamă (Advertising)

Biserica Ortodoxă prăznuiește pe 31 august Punerea în raclă a Brâului Maicii Domnului, una dintre sărbătorile dedicate obiectelor sfinte asociate Fecioarei Maria. În aceeași zi este pomenit și Sfântul Cuvios Macarie Protopsaltul, alături de mai mulți sfinți mucenici și ierarhi.

Potrivit tradiției bisericești, Brâul Maicii Domnului ar fi fost primit de Sfântul Apostol Toma, care nu fusese prezent la înmormântarea Fecioarei Maria. Acesta ar fi primit Brâul drept mărturie a ridicării ei la cer.

Reclamă (Advertising)

De-a lungul secolelor, relicva a fost păstrată în mai multe locuri, iar astăzi fragmente ale Brâului sunt cinstite în special la Mănăstirea Vatoped din Muntele Athos și la Mănăstirea Kato Xenias din Grecia.

Reclamă (Advertising)

Cum a ajuns Brâul Maicii Domnului la Constantinopol

Conform tradiției, Brâul ar fi fost țesut chiar de Maica Domnului din păr de cămilă.

Până în secolul al IV-lea, acesta ar fi fost păstrat la Ierusalim. În anul 395, Arcadie, fiul împăratului Teodosie cel Mare, l-ar fi adus la Constantinopol.

Relicva a fost așezată într-o raclă specială și păstrată cu mare cinste.

În secolul al X-lea, împărăteasa Zoe, soția împăratului Leon cel Înțelept, ar fi fost vindecată după ce a cerut ajutorul Maicii Domnului.

În semn de recunoștință, aceasta a împodobit Brâul cu fir de aur și l-a așezat din nou în racla dăruită de împăratul Arcadie.

Tocmai această reintroducere în raclă este pomenită în calendarul ortodox pe 31 august.

Brâul Maicii Domnului, păstrat la Muntele Athos

În secolele următoare, Brâul a trecut prin mai multe locuri.

În secolul al XIII-lea, potrivit unor tradiții, trimișii regelui bulgar Ioniță Caloian l-ar fi luat de la Constantinopol.

Mai târziu, în secolul al XIV-lea, Brâul a ajuns la Mănăstirea Vatoped, din Muntele Athos.

Unele surse îl menționează pe cneazul sârb Lazăr I drept cel care a oferit relicva mănăstirii. Alte cercetări vorbesc despre împăratul bizantin Ioan Cantacuzino.

Legătura românilor cu Mănăstirea Vatoped este una veche.

Între anii 1512 și 1520, domnitorul Neagoe Basarab a contribuit la refacerea incintei și a construit un paraclis cu hramul „Brâul Maicii Domnului”.

Paraclisul a fost reparat în 1794 tot cu sprijin românesc, iar în secolul al XIX-lea România a oferit o nouă catapeteasmă.

Racla de argint în care se păstrează o parte din Brâu ar fi fost realizată în secolul al XVIII-lea în Țara Românească.

Fragmente ale Brâului se află și în Grecia

Relicva păstrată la Vatoped reprezintă doar o parte din Brâu.

Alte fragmente au fost dăruite în anul 1522 Mănăstirii de maici Kato Xenias, aflată la aproximativ 50 de kilometri de Volos, în Grecia.

De-a lungul timpului, credincioșii au asociat Brâul Maicii Domnului cu numeroase mărturii despre ajutor primit în boală, suferință sau în dorința de a avea copii.

În tradiția ortodoxă, unele femei poartă o panglică atinsă de racla în care se păstrează Brâul, ca semn de credință și rugăciune.

Aceste practici țin de viața religioasă și de tradiție și nu înlocuiesc tratamentele sau recomandările medicale.

Brâul Maicii Domnului a fost adus și în România

De-a lungul istoriei, relicva a fost purtată în mai multe regiuni în momente dificile.

În 1813, Brâul de la Vatoped a fost adus în Țara Românească, într-o perioadă în care oamenii se confruntau cu epidemia de ciumă.

În 1871, relicva a fost dusă în Imperiul Otoman în timpul unei epidemii de holeră, iar în 1894 a ajuns la Kios, într-o perioadă în care culturile de lămâi și portocali erau afectate de o epidemie.

În România, unul dintre cele mai importante momente a avut loc în perioada 12–15 octombrie 2001, când racla cu Brâul Maicii Domnului de la Kato Xenias a fost adusă la Iași, cu ocazia hramului Sfintei Cuvioase Parascheva.

Atunci, un număr foarte mare de credincioși s-au închinat la Brâu, alături de moaștele Sfintei Parascheva și fragmente din moaștele Sfântului Gheorghe.

Relicva a mai ajuns în România și în perioada 1–10 septembrie 2007, în Arhiepiscopia de Alba Iulia.

Brâul a fost adus și la Constanța, pentru prima dată în anul 2002 și apoi în 2008.

Ce sfinți mai sunt pomeniți pe 31 august

Pe lângă Punerea în raclă a Brâului Maicii Domnului, Biserica Ortodoxă îl pomenește pe 31 august și pe Sfântul Cuvios Macarie Protopsaltul.

Tot în această zi sunt amintiți:

  • Înnoirea bisericii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Neoria;
  • Sfântul Mucenic Fileort;
  • Sfântul Mucenic Diadoh;
  • Sfintele șapte Fecioare din Gaza;
  • Sfinții Mucenici Mina, Faust, Andrei și Iraclie;
  • Sfinții patru Mucenici din Perga Pamfiliei;
  • Sfinții 366 de Mucenici din Nicomidia;
  • Sfântul Aidan, episcopul.

Pentru credincioși, ziua de 31 august este una de rugăciune și cinstire a Maicii Domnului, dar și un moment de aducere aminte a sfinților care și-au mărturisit credința de-a lungul veacurilor.

Caută în MGNews