De ce l-a denunțat, de fapt, omul de afaceri Răzvan Leu pe Călin Georgescu. „Am avut încredere deplină în el”

De ce l-a denunțat, de fapt, omul de afaceri Răzvan Leu pe Călin Georgescu. „Am avut încredere deplină în el”

Afaceristul susține că a pierdut aproximativ 1,1 milioane de euro după ce ar fi avut încredere în Călin Georgescu și în persoanele care i-au fost prezentate în contextul obținerii unei finanțări externe.

Potrivit lui Răzvan Leu, povestea a început în anul 2021, când căuta bani pentru dezvoltarea unor proiecte de afaceri. I-ar fi fost prezentată posibilitatea obținerii unei finanțări de aproximativ șase milioane de euro, însă pentru accesarea acesteia trebuia achitată o garanție.

Omul de afaceri afirmă că a transferat banii solicitați, însă creditul promis nu s-ar mai fi concretizat.

Au urmat ani în care a încercat să își recupereze suma.

Răzvan Leu susține că a primit în repetate rânduri asigurări că banii îi vor fi restituiți și că i-ar fi fost prezentate inclusiv documente care arătau că plata era pe cale să fie efectuată.

În cele din urmă, în ianuarie 2024, omul de afaceri a decis să se adreseze procurorilor DIICOT.

Dosarul a ajuns acum într-o etapă importantă, după ce anchetatorii au efectuat mai multe percheziții și au dus la audieri persoane vizate de investigație.

Răzvan Leu spune că a avut încredere deplină în Călin Georgescu

Omul de afaceri a explicat că relația sa cu Călin Georgescu a început cu câțiva ani înainte ca acesta să devină una dintre cele mai cunoscute figuri ale scenei politice din România.

Potrivit relatărilor publicate în presă, cei doi s-ar fi cunoscut în 2021.

Răzvan Leu susține că a avut încredere în Georgescu și în proiectele despre care acesta îi vorbea.

Afaceristul spune că această încredere a fost esențială pentru decizia sa de a continua discuțiile privind finanțarea.

În declarația transmisă presei după operațiunea DIICOT, Răzvan Leu a afirmat că a avut „încredere deplină” în Călin Georgescu.

Mai mult, omul de afaceri și-a comparat încrederea de atunci cu cea pe care, în opinia sa, numeroși români au manifestat-o ulterior față de fostul candidat la alegerile prezidențiale.

„Am făcut acest demers dintr-un singur motiv: am pierdut peste un milion de euro, bani câștigați prin muncă, în urma promisiunii unei finanțări care nu s-a concretizat niciodată. Am încercat ani de zile să recuperez suma pe cale amiabilă, fără niciun rezultat.L-am cunoscut pe Călin Georgescu în 2021, printr-o conjunctură întâmplătoare. Mi-au plăcut hotărârea, povestea și planurile sale. (…) Am avut încredere deplină în Călin Georgescu și în ceea ce mi-a spus. Din păcate, totul s-a dovedit a fi o escrocherie, o păcăleală. Suma de 1.100.000 euro, depusă de mine drept garanție, nu mi-a mai fost restituită niciodată, deși Călin Georgescu m-a asigurat că nu există probleme și că trebuie să am răbdare. Mai mult, mi-au fost transmise ordine de plată falsificate și alte documente care dovedeau că plata este pe cale să fie făcută”. a spus omul de afaceti la Antena 3 CNN.

Răzvan Leu susține însă că experiența sa s-a încheiat cu o dezamăgire uriașă.

Din perspectiva reclamantului, ceea ce îi fusese prezentat drept o oportunitate de finanțare s-ar fi dovedit o înșelătorie.

Aceasta este însă acuzația formulată de omul de afaceri și face obiectul cercetărilor procurorilor.

Stabilirea eventualei răspunderi penale aparține organelor judiciare, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Cum ar fi început afacerea de șase milioane de euro

Povestea investigată de DIICOT ar fi început în toamna anului 2021.

Răzvan Leu căuta o finanțare pentru proiectele sale.

Potrivit informațiilor apărute în presă, acesta ar fi ajuns să îl cunoască pe Călin Georgescu la Câmpulung Muscel.

În acest context ar fi intrat în scenă și alte persoane.

Printre ele se numără omul de afaceri Ionel Rusen, despre care Răzvan Leu susține că i-ar fi fost prezentat ca o persoană capabilă să faciliteze accesul la finanțări importante.

Ulterior, în discuții ar fi apărut și un cetățean italian.

Oferta prezentată afaceristului buzoian era una importantă.

Acesta ar fi putut obține o finanțare externă de aproximativ șase milioane de euro.

Banii urmau să fie utilizați pentru dezvoltarea unor proiecte de afaceri.

Pentru accesarea finanțării era însă necesară constituirea unei garanții.

Suma era uriașă: aproximativ 1,1 milioane de euro.

Răzvan Leu susține că a acceptat condițiile tocmai pentru că avea încredere în persoanele implicate și în prezentarea făcută.

Banii ar fi fost transferați la sfârșitul anului 2021.

Finanțarea promisă nu ar mai fi venit.

De aici a început încercarea omului de afaceri de a-și recupera suma.

Ani întregi ar fi încercat să primească banii înapoi

După ce creditul nu s-ar fi concretizat, Răzvan Leu ar fi început să solicite restituirea garanției.

Omul de afaceri afirmă că nu a mers imediat la procurori.

Dimpotrivă, ar fi încercat o perioadă îndelungată să rezolve situația pe cale amiabilă.

Acesta susține că a primit în repetate rânduri promisiuni că banii îi vor fi returnați.

Uneori, lucrurile păreau foarte aproape de rezolvare.

Din informațiile apărute anterior în presă reiese că între Răzvan Leu și Călin Georgescu ar fi existat inclusiv schimburi de mesaje pe această temă.

În vara anului 2023, omul de afaceri continua să solicite restituirea banilor.

Călin Georgescu i-ar fi transmis într-unul dintre schimburile de mesaje că situația urma să fie rezolvată.

Ulterior ar fi fost trimis și un document care sugera că operațiunea fusese realizată.

Banii nu ar fi ajuns însă la Răzvan Leu.

Afaceristul susține că ar fi primit de-a lungul timpului mai multe documente și asigurări privind efectuarea plății.

În declarațiile făcute acum, el vorbește inclusiv despre presupuse ordine de plată care nu s-ar fi concretizat.

Autenticitatea și relevanța acestor documente fac parte din elementele ce trebuie analizate de anchetatori.

De ce a ajuns Răzvan Leu la DIICOT

După mai multe încercări de recuperare a banilor, omul de afaceri a decis să se adreseze autorităților.

Plângerea penală a fost depusă în ianuarie 2024.

Răzvan Leu afirmă că nu a luat această decizie din motive politice.

Potrivit declarației sale, obiectivul a fost și rămâne recuperarea banilor despre care susține că i-a pierdut.

Afaceristul a precizat că situația a avut consecințe importante atât asupra lui, cât și asupra familiei sale.

El spune că are încredere în ancheta desfășurată de procurori și că speră ca prejudiciul reclamat să poată fi recuperat.

În același timp, Răzvan Leu a subliniat că nu intenționează să prezinte public probele aflate în dosar.

Motivul invocat este protejarea investigației.

Afaceristul a precizat și că respectă prezumția de nevinovăție a persoanelor implicate.

Prin urmare, declarațiile sale reprezintă poziția persoanei care susține că a fost prejudiciată.

Procurorii trebuie să verifice acuzațiile, iar o eventuală vinovăție poate fi stabilită definitiv doar printr-o hotărâre judecătorească.

Ce investighează procurorii DIICOT

Dosarul a ajuns luni, 21 septembrie 2026, într-o nouă etapă.

DIICOT a pus în aplicare cinci mandate de percheziție domiciliară în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea.

Ancheta privește suspiciuni privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

Potrivit informațiilor prezentate de procurori, presupusul grup ar fi fost format în septembrie 2021.

În centrul cercetărilor se află trei persoane, doi cetățeni români și un cetățean italian.

Anchetatorii susțin că acestea ar fi avut roluri distincte, dar complementare.

Activitățile investigate s-ar fi desfășurat atât în România, cât și în Marea Britanie.

Schema descrisă de procurori pornește de la aceeași finanțare de aproximativ șase milioane de euro.

Persoanei vătămate i s-ar fi cerut constituirea unei garanții.

Finanțarea nu s-ar fi materializat.

Ulterior, promisiunea ar fi fost chiar majorată, ajungând la 15 milioane de euro, context în care ar mai fi fost solicitată o sumă.

Prejudiciul total investigat depășește 1,1 milioane de euro.

Ce legătură ar avea banii cu o campanie electorală

Una dintre direcțiile importante ale anchetei privește traseul banilor.

Procurorii încearcă să stabilească unde au ajuns sumele transferate de Răzvan Leu și cum ar fi fost folosite.

DIICOT a indicat că aproximativ un milion de euro ar fi avut legătură cu o afacere privind materiale prețioase.

O altă sumă, de aproximativ 100.000 de euro, ar fi fost utilizată, potrivit ipotezei prezentate de procurori, pentru finanțarea campaniei electorale a unei alte persoane.

Acest element a atras o atenție deosebită deoarece ancheta îl vizează și pe Călin Georgescu.

Procurorii trebuie însă să stabilească exact traseul fiecărei sume, cine a dispus de bani și în ce scop.

În spațiul public au apărut și informații potrivit cărora, în perioada în care încerca să își recupereze banii, Răzvan Leu ar fi primit asigurări legate de fonduri electorale.

Aceste susțineri fac parte din materialul reclamat și trebuie verificate în cadrul anchetei.

Simpla existență a unor mesaje sau declarații nu stabilește automat destinația finală a banilor.

Călin Georgescu, oprit în trafic și dus la percheziții

Operațiunea DIICOT a început luni dimineață.

Călin Georgescu a fost oprit în trafic în timp ce se deplasa către o bază sportivă.

Ulterior, acesta a fost dus sub escortă la locuința sa din Mogoșoaia, unde anchetatorii efectuau percheziții.

Telefonul său a fost ridicat de anchetatori, potrivit informațiilor publicate în cursul zilei.

În paralel, procurorii au desfășurat acțiuni și la alte adrese.

Operațiunea vizează documente și alte mijloace de probă care ar putea contribui la reconstituirea circuitului financiar.

Pentru procurori, una dintre principalele provocări este stabilirea traseului banilor.

Cazul are și o componentă internațională.

În relatările despre dosar apar Elveția, Marea Britanie și Italia, iar anchetatorii au solicitat informații din afara țării.

Acest lucru poate face investigația mai complexă și poate explica perioada lungă dintre plângerea depusă în 2024 și operațiunea desfășurată în septembrie 2026.

Răzvan Leu spune că nu urmărește o miză politică

După ce numele său a devenit public, Răzvan Leu a insistat asupra unui aspect.

Omul de afaceri spune că demersul său nu este unul politic.

Plângerea a fost depusă, potrivit acestuia, pentru recuperarea banilor și pentru clarificarea modului în care ar fi fost prejudiciat.

Răzvan Leu afirmă că l-a cunoscut pe Călin Georgescu înainte ca acesta să ajungă în centrul scenei politice și înainte de campania prezidențială care l-a făcut cunoscut unui public foarte larg.

Din acest motiv, omul de afaceri respinge interpretarea potrivit căreia acțiunea sa ar fi fost determinată de evoluțiile politice ulterioare.

El spune că a așteptat o perioadă lungă înainte să depună plângerea tocmai pentru că spera să își recupereze banii fără intervenția autorităților.

Când acest lucru nu s-ar fi întâmplat, a apelat la DIICOT.

Ancheta trebuie să stabilească ce s-a întâmplat cu cei 1,1 milioane de euro

Dosarul intră acum într-o etapă în care declarațiile persoanelor implicate vor trebui confruntate cu documentele și tranzacțiile financiare.

Procurorii trebuie să stabilească dacă finanțarea de șase milioane de euro a fost una reală, în ce condiții a fost solicitată garanția și ce s-a întâmplat ulterior cu banii.

De asemenea, trebuie stabilit rolul exact al fiecărei persoane vizate.

Răzvan Leu susține că a pierdut 1,1 milioane de euro după ce a avut încredere în Călin Georgescu și în persoanele care i-au fost prezentate.

Spune că a așteptat ani pentru restituirea banilor.

A primit promisiuni.

A încercat să rezolve problema pe cale amiabilă.

Iar în ianuarie 2024 a decis să depună plângere la DIICOT.

La mai bine de doi ani de la acel moment, ancheta a ajuns la percheziții și audieri.

Pentru omul de afaceri, obiectivul declarat rămâne recuperarea prejudiciului.

Pentru procurori, miza este mult mai amplă: stabilirea întregului mecanism, a traseului sumelor și a eventualei responsabilități penale a persoanelor investigate.

Până la finalizarea cercetărilor și, dacă va fi cazul, până la o hotărâre definitivă a instanței, acuzațiile formulate în acest dosar rămân acuzații, iar toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.