Diana Șoșoacă, înfrântă la Tribunalul Uniunii Europene în lupta pentru imunitate
Diana Șoșoacă a suferit o înfrângere semnificativă la Tribunalul Uniunii Europene, instanța având decizia de a respinge cererea europarlamentarei române de a suspenda hotărârea referitoare la ridicarea imunității sale, decizie adoptată pe 28 aprilie 2026. Cele cinci motive invocate pentru contestare au fost declarate neîntemeiate, permițând astfel continuarea investigațiilor penale împotriva sa.
La sfârșitul lunii aprilie, Parlamentul European a votat pentru ridicarea imunității Dianei Șoșoacă, în urma unei solicitări formulate de autoritățile din România. Aceste acuzații sunt grave și includ fapte presupus penale pentru perioada 2021-2025, cum ar fi agresarea unor jurnaliști italieni și declarații legate de activitatea sa de senator și europarlamentar. Imediat după vot, Șoșoacă a cerut instanței europene să suspende această decizie până la o soluție finală a cazului.
Savvas Papasavvas, vicepreședintele Tribunalului Uniunii Europene, a analizat în detaliu argumentele avocatului lui Șoșoacă, respingându-le rând pe rând. Decizia a fost emisă luni, 4 august 2026, stabilind că imunitatea nu va fi reactivată și că procedurile penale pot continua fără obstacole.
Cu toate acestea, există o situație în care Parlamentul European a luat o decizie diferită. O declarație făcută de Șoșoacă pe 11 februarie 2025, în cadrul plenului Parlamentului European, a fost excepționată din hotărârea de ridicare a imunității, europarlamentarii considerând că aceasta a fost formulată în exercițiul mandatului său. Prin urmare, aceasta este singura declarație care beneficiază de protecție, în timp ce restul sunt expuse acțiunilor legale.
Imunitatea parlamentară europeană nu oferă o protecție absolută. Regulamentele Parlamentului European stipulează că imunitatea poate fi ridicată atunci când există motive întemeiate pentru a crede că faptele nu sunt legate de exercitarea mandatului. Astfel, europarlamentarul nu poate folosi funcția sa din Bruxelles ca o scutire pentru faptele comise în afara activității parlamentare — un principiu care a fost aplicat constant în cazuri anterioare din diferite state membre.
Cazul lui Șoșoacă se întinde pe o perioadă de patru ani și include acuzații din momente diverse, atât ca senator, cât și ca europarlamentar sau simplu cetățean. Fiecare dintre aceste roluri generează un regim juridic distinct. Odată ce imunitatea europeană a fost eliminată, autoritățile române pot continua investigațiile legate de faptele săvârșite anterior mandatului european, fără a mai aștepta o decizie de fond din Luxemburg. Dosarul în care Șoșoacă este acuzată de sechestrarea mai multor jurnaliști este deja în faza de judecată, fiind trimis anterior în instanță. Ridicarea imunității permite progresul și în celelalte cazuri, unde anchetele erau blocate.
Din punct de vedere politic, decizia de luni nu o exclude pe Șoșoacă din Parlamentul European. Mandatul său rămâne valabil. Partidul S.O.S. România, pe care îl conduce, a reconfirmat recent alegerea sa în fruntea organizației și o susține pentru o posibilă candidatură la președinție. Procesele penale nu duc automat la pierderea mandatului european — pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de o condamnare definitivă și de aplicarea unei pedepse complementare care să impună interzicerea drepturilor electorale.
Tribunalul Uniunii Europene va analiza acum fondul cauzei, adică cererea principală de anulare a hotărârii Parlamentului European. Termenele la instanțele europene sunt, prin natura lor, îndelungate — se estimează o durată de câteva luni, poate chiar mai mult de un an. Între timp, autoritățile române pot interveni în dosarele care nu mai beneficiază de protecția imunității parlamentare. Șoșoacă a pierdut o bătălie urgentă, cu un impact imediat. Rareori un politician român ajuns europarlamentar a experimentat o ridicare a imunității într-un interval atât de scurt din partea proprei instituții — iar consecințele legale imediate sunt deja în curs de desfășurare.
