Măsuri noi pentru asigurarea siguranței energetice în România

Guvernul român a decis implementarea unor măsuri suplimentare pentru a garanta securitatea sistemului energetic național.

Această decizie a fost adoptată după ce Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis să extindă starea de alertă în domeniul energetic pentru o durată adițională de 30 de zile.

Măsurile sunt vitale, având în vedere că Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă rămâne oprită, iar autoritățile iau în calcul activarea grupurilor energetice care se află în rezervă. În perioadele de consum intens, România este nevoită să importe aproape 2.000 de MW, iar aceste fluctuații din sistem se reflectă în prețul energiei electrice.

Decizia nr. 23/2026, care prelungește starea de alertă, a fost publicată în Monitorul Oficial pe 28 septembrie 2026. Analiza realizată de Ministerul Energiei și anexată acestui document arată că debitul Dunării la intrarea în țară ar putea să scadă în primele săptămâni ale lunii octombrie, estimându-se valori între 1.185 și 1.200 metri cubi pe secundă, care ar putea fi printre cele mai scăzute înregistrate în ultimii ani.

Se preconizează că perioada critică pentru zona Cernavodă va fi între 15 și 22 octombrie, când nivelul Dunării ar putea să atingă limite ce ar putea afecta furnizarea apei necesare pentru răcirea reactoarelor.

În același timp, grupurile energetice pe bază de cărbune pot produce maximum 1.200 de MW, iar se estimează o scădere a producției din surse regenerabile în prima parte a lunii octombrie.

Autoritățile continuă să sublinieze riscurile de alimentare cu energie electrică, în special în perioadele de consum maxim.

Hotărârea adoptată de Guvernul interimar prevede o serie de măsuri ce pot fi implementate pentru a menține funcționarea sistemului energetic.

Printre acestea se regăsește suplimentarea rezervelor tehnologice ale unităților de producție capabile să utilizeze combustibili alternativi, astfel încât acestea să poată fi activate în cazul în care va fi nevoie.

De asemenea, grupurile energetice aflate în rezervă tehnică pot fi activate și puse la dispoziția Dispeceratului Energetic Național.

În ceea ce privește exportul de energie, autoritățile pot decide să reducă sau chiar să anuleze capacitatea de interconexiune pe direcția export, precum și schimburile de energie deja notificate.

O altă măsură propusă este limitarea consumului de energie electrică pe tranșe, conform reglementărilor stabilite pentru situații de criză în sistemul electroenergetic național.

Nivelul extrem de scăzut al Dunării a afectat negativ funcționarea Centralei de la Cernavodă, ceea ce a dus la oprirea celor două reactoare.

Prima unitate a fost oprită pe 28 iulie 2026, iar cea de-a doua a fost oprită ulterior, pe 13 august, după ce eforturile de a o menține operațională nu au fost sustenabile în condițiile existente.

Cele două reactoare reprezentau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. În aceste condiții, România a fost nevoită să recurgă la mai multe importuri în anumite intervale, iar în orele de vârf, energia importată poate ajunge la aproape 2.000 de MW.

Impactul situației din sectorul energetic se resimte și în prețurile pentru consumatorii casnici. După aproximativ două luni de stare de alertă în domeniul energiei, prețurile au început să crească, iar aceste majorări au fost urmate de alți furnizori.

Conform datelor din comparatorul ANRE, prețurile sunt acum mai mari comparativ cu începutul lunii septembrie.

Dacă la începutul acestei luni un preț minim era de 1,11 lei/kWh, acum, în funcție de zona de consum, acesta a ajuns la 1,29 lei/kWh pentru unii clienți.

Pentru ofertele cu cele mai mari prețuri, tarifele au crescut la 1,9 lei/kWh, iar în anumite cazuri, energia electrică este vândută la valori care depășesc 2 lei/kWh.

Creșterile de prețuri sunt evidente și în comparație cu perioada anterioară crizei. Un furnizor care în aprilie oferea un tarif de 1,05 lei/kWh a ajuns acum la 1,29 lei/kWh. Un alt furnizor, care avea un preț de 1,24 lei/kWh pentru consumatorii casnici, a ajuns acum la peste 1 leu.

„Părăsirea portofoliului unor clienți a energiei achiziționate la prețuri de la Nuclearelectrica și înlocuirea acesteia cu energie din import din cauza debitului scăzut al Dunării a generat alte costuri pentru furnizori în ultimele două luni, costuri care vor fi recuperate prin ofertele viitoare adresate consumatorilor casnici”, a explicat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Problemele cauzate de secetă în domeniul energetic nu se limitează doar la România, fiind semnalate situații similare și în alte țări din Europa. În aceste condiții, există riscul ca majorarea costurilor energiei să influențeze inflația.

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a afirmat: „Energia reprezintă un mare handicap! Este o problemă cu care se confruntă Europa și noi în mod exponențial. Este un eșec instituțional și de politici economice.”

Conform informațiilor disponibile, reactoarele de la Cernavodă ar putea redeveni funcționale abia la mijlocul lunii octombrie.

Până atunci, Ministerul Energiei intenționează să solicite o prelungire a stării de alertă în sectorul energetic pentru încă 30 de zile, având în vedere că nivelul Dunării și capacitatea de producție disponibile continuă să reprezinte o provocare pentru sistemul energetic național.