România prelungește starea de alertă în sectorul energetic; centrala nucleară de la Cernavodă rămâne nefuncțională
Guvernul României a decis să extindă cu încă 30 de zile starea de alertă în sectorul energetic, o măsură care a fost oficializată în Monitorul Oficial pe 28 septembrie 2026, ca urmare a riscurilor întâmpinate în funcționarea sistemului electroenergetic național.
Hotărârea numărul 23/2026, adoptată de autorități, vizează răspunsul la dificultățile cauzate de oprirea celor două reactoare ale Centralei Nuclearo-Electrice de la Cernavodă. Prima unitate a fost închisă pe 28 iulie 2026, iar cea de-a doua pe 13 august 2026, din cauza condițiilor hidrologice și tehnice nefavorabile ce au împiedicat continuarea operării.
Analiza efectuată de Ministerul Energiei, inclusă în documentul oficial, indică faptul că debitele Dunării la intrarea în țară ar putea rămâne scăzute în primele săptămâni ale lunii octombrie, cu valori estimate între 1.185 și 1.200 m3/s, considerate printre cele mai reduse dintr-o perioadă recentă. Perioada de criză pentru zona Cernavodă este anticipată între 15 și 22 octombrie, când alimentarea cu apă necesară răcirii reactoarelor ar putea fi afectată.
În aceste circumstanțe, producția internă de energie a fost semnificativ diminuată: grupurile pe cărbune pot genera un maximum de aproximativ 1.200 MW, iar producția din surse regenerabile este preconizată să scadă în prima parte a lunii octombrie. În momentele de consum maxim, România ajunge să importe aproape 2.000 MW, ceea ce accentuează vulnerabilitatea sistemului și influențează prețul energiei pe piață.
Executivul a adoptat un set de măsuri care pot fi activate pentru a asigura funcționarea optimă a sistemului electric. Aceste măsuri au ca scop atât creșterea capacității de producție interne în regim de urgență, cât și protejarea securității energetice prin prioritizarea consumului intern în detrimentul exporturilor.
Autoritățile subliniază că riscul de a întâmpina probleme în alimentarea cu energie rămâne ridicat, în special în timpul vârfurilor de consum.
Pe piețele destinate consumatorilor casnici, această situație a dus deja la o creștere a tarifelor. Unele oferte care, la începutul lunii septembrie, aveau prețuri minime de aproximativ 1,11 lei/kWh, au ajuns la 1,29 lei/kWh pentru anumite categorii de clienți și zone; în același timp, tarifele cele mai ridicate se situează în jurul valorii de 1,9 lei/kWh sau depășesc 2 lei/kWh în unele oferte.
Creșterea prețurilor reflectă presiunea asupra ofertei de energie și o dependență temporară mai mare de importuri.
Extinderea stării de alertă furnizează autorităților instrumentele legale necesare pentru a interveni rapid, însă nu elimină riscul ca, în perioadele critice, să fie impuse restricții de consum sau ajustări temporare ale schimburilor comerciale. În contextul acestor evoluții, operatorii și consumatorii sunt sfătuiți să manifeste prudență și să adopte măsuri de eficiență energetică pentru a reduce presiunea în timpul orelor de vârf.
Notă: Măsurile și estimările menționate reflectă situația comunicată de autorități la sfârșitul lunii septembrie 2026 și pot fi ajustate în funcție de evoluția hidrologică și tehnică în zilele următoare.
