Reguli noi pentru accesul minorilor la platformele de socializare în Uniunea Europeană

Comisia Europeană, sub conducerea președintei Ursula von der Leyen, colaborează cu primarul Nicușor Dan în perspectiva unei întâlniri programate cu militarii de la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” din Constanța, ce va avea loc luni, 1 septembrie 2025.

Un punct esențial pe agenda Uniunii Europene este revizuirea reglementărilor legate de accesul copiilor la rețelele de socializare și alte servicii digitale. Comisia a prezentat o propunere cunoscută sub denumirea de EU KIDS Act, care aduce reglementări specifice bazate pe vârstă și impune responsabilități suplimentare platformelor online.

Printre măsurile cheie se numără interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii mai mici de 13 ani, iar cei cu vârste cuprinse între 13 și 14 ani vor putea accesa aceste platforme doar prin conturi create și monitorizate de părinți sau tutori legali.

După împlinirea vârstei de 15 ani, adolescenții vor avea posibilitatea de a deține un cont propriu, cu condiția ca platformele să respecte anumite norme de siguranță până la vârsta de 18 ani.

Propunerea a fost aprobată de Comisia Europeană pe 17 septembrie 2026, dar modul în care aceasta va fi implementată în România și în celelalte state membre rămâne incert. Documentul trebuie să parcurgă întregul proces legislativ european, iar versiunea finală ar putea suferi modificări.

EU KIDS Act adoptă o abordare inovatoare, cu reguli distincte pentru diferitele categorii de vârstă.

Așadar, copiii sub 13 ani nu vor avea acces la rețelele sociale.

Pentru copiii cu vârste între 3 și 12 ani, ar putea fi disponibile servicii video adaptate, care vor fi gestionate de părinți sau tutori.

Platformele online vor trebui să ofere adulților instrumente ușor de utilizat pentru a controla accesul copiilor la dispozitive precum telefoane sau tablete.

Există de asemenea o categorie specială pentru minorii între 13 și 14 ani, care vor putea folosi platformele prin intermediul unor „mini-conturi” configurate și supravegheate de părinți.

Aceste conturi vor avea funcționalități limitate și măsuri suplimentare de siguranță.

Printre restricțiile propuse se numără limitarea numărului de contacte sociale disponibile și restricționarea timpului petrecut online.

Conform propunerii, utilizarea platformelor va putea fi limitată la maximum o oră pe zi.

După împlinirea vârstei de 15 ani, adolescenții vor putea să își creeze conturi proprii, însă acest lucru nu va însemna că vor beneficia de aceleași funcționalități ca și adulții.

Pentru tinerii între 15 și 17 ani, serviciile digitale vor trebui să fie adaptate vârstei și să fie sigure din punct de vedere al conținutului.

Scopul este de a reduce expunerea minorilor la elemente care pot provoca utilizarea excesivă, conținut inadecvat sau alte riscuri specifice mediului online.

O schimbare semnificativă propusă de Comisia Europeană se referă la responsabilitatea firmelor de tehnologie.

Astfel, în loc ca părinții și autoritățile să fie singurii responsabili pentru identificarea și dovedirea riscurilor, furnizorii de servicii digitale vor avea obligația de a dovedi că produsele lor sunt sigure și adecvate pentru vârsta utilizatorilor.

„Platformele trebuie să demonstreze că sunt sigure”, a declarat Ursula von der Leyen în timpul prezentării principilor legislației viitoare.

Comisia urmărește astfel limitarea funcțiilor care pot încuraja utilizarea excesivă și expunerea copiilor la conținut dăunător.

Stabilirea unor limite clare pentru copiii sub 13 ani, adolescenții de 13-14 ani și cei care au împlinit 15 ani necesită existența unor mecanisme prin care platformele să determine categoria de vârstă a utilizatorilor.

Sistemele de verificare a vârstei vor trebui să respecte normele europene de protecție a datelor și a vieții private.

Discuția privind verificarea vârstei a devenit deja un subiect semnificativ în dezbaterea europeană.

Președinta Comisiei Europene a prezentat principiile acestui nou sistem în discursul său din 16 septembrie, precizând că nu este permis accesul la rețelele sociale sub vârsta de 13 ani și că nu se pot crea conturi personale sub 15 ani.

Pentru minorii cu vârste între 13 și 14 ani, conturile vor fi configurate și supravegheate de părinți, având funcții limitate și restricții de utilizare a timpului.

În cazul adolescenților cu vârste între 15 și 18 ani, responsabilitatea va reveni în mare parte platformelor, care trebuie să dezvolte servicii menite să reducă riscurile pentru utilizatorii tineri.

Comisia Europeană vizează reducerea efectelor mecanismelor digitale care încurajează utilizatorii să rămână pe platforme pentru perioade îndelungate.

Ursula von der Leyen a subliniat în mod special funcțiile care pot crea dependență, algoritmii care pot conduce tinerii spre conținut din ce în ce mai extrem și utilizarea inteligenței artificiale pentru a genera imagini sexualizate din fotografiile minorilor.

Noua abordare se bazează pe convingerea că protecția minorilor nu trebuie să fie o responsabilitate exclusivă a părinților.

Platformele vor fi obligate să demonstreze că serviciile oferite copiilor sunt sigure prin modul în care acestea sunt concepute.

Discuția despre vârsta minimă pentru accesarea rețelelor sociale nu este o noutate în contextul european.

În noiembrie 2025, Parlamentul European a adoptat un raport nelegislativ care susținea stabilirea unei vârste digitale minime armonizate de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale, platforme de video și anumite servicii bazate pe inteligență artificială.

În acel raport, adolescenții cu vârste între 13 și 16 ani ar fi putut avea acces cu acordul părinților.

EU KIDS Act recent propus de Comisia Europeană are o structură diferită: interzicerea accesului la rețele sociale sub 13 ani, mini-conturi pentru cei între 13 și 14 ani și posibilitatea de a avea un cont propriu începând cu 15 ani.

Diferențele dintre pozițiile instituțiilor europene vor influența viitorul proces legislativ.

Până la adoptarea acestei propuneri, părinții și copiii din România nu sunt obligați să închidă sau să modifice conturile lor conform EU KIDS Act.

Propunerea Comisiei Europene nu este încă în vigoare.

Documentul trebuie să fie supus procesului legislativ al Uniunii Europene, iar Parlamentul European și statele membre vor avea un rol semnificativ în conturarea formei finale.

Astfel, limitele de vârstă, condițiile pentru conturile minorilor și responsabilitățile specifice pentru platforme pot suferi ajustări înainte ca noile reguli să devină operative.

Dacă propunerea va fi adoptată, modificările vor afecta modul în care copiii și adolescenții din întreaga Uniune Europeană vor accesa rețelele sociale și alte servicii digitale, iar platformele vor avea obligații suplimentare în ceea ce privește protejarea utilizatorilor minori.