Cum se face succesiunea la notar în 2026: acte, etape, termene și costuri

Moștenirea se deschide în momentul decesului, la ultimul domiciliu al persoanei decedate, însă moștenitorii își pot dovedi drepturile doar după dezbaterea succesiunii. Procedura se poate face la notar, pe cale amiabilă, și se încheie cu eliberarea certificatului de moștenitor. Acesta arată cine sunt moștenitorii, ce cote le revin și ce bunuri intră în masa succesorală.

Fără certificat, imobilul rămâne de regulă înscris în cartea funciară pe numele fostului proprietar, iar moștenitorii nu îl pot vinde, dona sau ipoteca, explică Digi24. Folosirea locuinței sau plata impozitelor locale nu țin locul acestui document.

Cine deschide procedura și ce acte sunt necesare

Procedura poate fi cerută de oricare dintre moștenitori, fără acordul prealabil al celorlalți, iar notarul îi citează apoi pe toți. Potrivit Legii notarilor publici nr. 36/1995, citată de Digi24, dosarul se poate deschide și la cererea secretarului consiliului local în raza căruia se aflau bunurile. Este competent notarul din circumscripția tribunalului în care defunctul a avut ultimul domiciliu.

Notarul verifică certificatul de deces, actele de stare civilă care dovedesc rudenia, un eventual testament, actele de proprietate (contracte, titluri, extrase de carte funciară) și certificatul de atestare fiscală eliberat de primărie. Notariat Dorobanți menționează și actele de identitate ale moștenitorilor, doi martori care l-au cunoscut pe defunct și, pentru cei care nu pot fi prezenți, o procură autentică.

Etapele sunt: deschiderea dosarului și verificarea registrelor notariale, citarea moștenitorilor, exprimarea opțiunii de acceptare sau de renunțare, stabilirea bunurilor, datoriilor și cotelor, apoi eliberarea certificatului. Dacă apar dispute privind moștenitorii, bunurile sau cotele, notarul poate suspenda procedura, iar părțile se pot adresa instanței.

Termene și costuri

Succesiunea poate fi dezbătută oricând, legea nu impune un termen-limită. Termenul pentru acceptarea sau renunțarea la moștenire este însă de un an de la deces. Notariat Dorobanți precizează că moștenitorii care au folosit bunurile sau au plătit impozitele pot fi considerați că au acceptat tacit moștenirea.

Potrivit art. 111 din Codul fiscal, nu se plătește impozit dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în cel mult doi ani de la deces. După acest termen, moștenitorii datorează 1% din valoarea imobilelor moștenite. Legea nr. 170/2026 a scutit de impozit succesiunile finalizate până la 30 septembrie 2026 pentru care termenul de doi ani expira între 14 iulie și 30 septembrie, perioada blocajului informatic de la ANCPI. Din 1 octombrie 2026 se aplică din nou regula generală.

Onorariul notarial se calculează pe tranșe, în funcție de valoarea bunurilor, potrivit onorariilor minimale stabilite prin ordin al ministrului justiției, la care se adaugă TVA de 21%. Pentru intabularea imobilelor pe numele moștenitorilor, tariful ANCPI este de 0,15% din valoarea acestora pentru persoane fizice. Un exemplu de calcul publicat de Notariat Dorobanți: pentru un teren evaluat la 200.000 de lei, onorariul ar fi de 2.352,50 lei plus TVA, iar intabularea, de 300 de lei.

Pentru bunurile descoperite ulterior se poate emite un certificat de moștenitor suplimentar, fără reluarea procedurii. Dacă moștenitorii vor și împărțirea efectivă a bunurilor, încheie separat un act de partaj.

Surse

• Notariat Dorobanți — Cât costă o succesiune în 2026? Taxe, impozit, exemple de calcul
• Digi24 — Ce se întâmplă cu o casă sau un teren rămase moștenire dacă succesiunea nu este dezbătută. Pe numele cui rămâne imobilul
• Digi24 — Moștenitorii afectați de blocajul ANCPI scapă de impozitul de 1% pe succesiune. Legea merge la promulgare