Biserica Sfântul Nicolae din orașul Demre s-a înălțat în anul 520 d.Hr. deasupra unei biserici anterioare în care Sfântul a slujit în calitate de episcop. La vremea respectivă, așezarea purta numele de Myra. Treptat, acest mic oraș a evoluat într-un important loc de pelerinaj creștin.
„Prima biserică s-a scufundat odată cu creșterea nivelului Mării Mediterane, iar câteva secole mai târziu, o nouă biserică a fost construită deasupra”, a declarat Osman Eravsar, șeful consiliului provincial de conservare a patrimoniului cultural din Antalya, pentru agenția de presă Demirören.
„Acum am ajuns la rămășițele primei biserici și la pardoseala pe care a călcat Sfântul Nicolae. A fost dezgropată gresia de pe podeaua primei biserici, pe care a pășit Sfântul Nicolae”, a precizat el.
În anul 1087, rămășițele sfântului au fost furate din Myra, lăsând în urmă doar câteva fragmente ale trupului său și un sarcofag deteriorat. Cu toate acestea, Biserica Sfântul Nicolae din Demre a continuat să existe timp de peste o mie de ani iar în ultima parte a secolului XX au fost inițiate săpături arheologice în această locație.
Locul exact al mormântului a fost identificat prin intermediul unei fresce cu Iisus. Lângă sarcofagul în care a fost plasat Sfântul Nicolae, cercetătorii au descoperit o frescă ce ilustrează scena în care Iisus ține o Biblie în mâna stângă și face semnul binecuvântării cu dreapta. Această scenă pictată a constituit un element crucial în confirmarea identității sfântului, oferind dovezi vizuale convingătoare asociate cu tradiția creștină.
Mai mult, sarcofagul sfântului a fost amplasat într-un loc special în vechea biserică și se crede că doar o personalitate proeminentă ar fi putut avea o asemenea onoare.
Legenda Sfântului Nicolae a dat naștere lui Moș Crăciun
Se știu foarte puține lucruri despre Sfântul Nicolae, dar obiceiul său legendar de a oferi cadouri în secret a dat naștere modelului tradițional al lui „Moș Crăciun”.
Slujind în calitate de episcop de Myra, se știe despre el că luat parte la primul Conciliu de la Niceea din anul 325, convocat de împăratul roman Constantin cel mare. Cu ocazia acelui prim sinod a fost adoptat Crezul de la Niceea, care stă la baza sistemului de credință al creștinilor.
Episcopul a fost aruncat în închisoare în timpul persecuției lui Dioclețian, dar a fost eliberat după ascensiunea lui Constantin.
Se spune că la vremea respectivă a vorbit cu vehemență împotriva arienilor, cei care credeau că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, născut de Dumnezeu Tatăl. Concepția lui era că Iisus nu a existat dintotdeauna, ci a fost conceput ulterior de Dumnezeu Tatăl. O anecdotă care s-a păstrat de-a lungul mileniilor spune că Nicolae fie i-a dat o palmă peste față, fie l-a tras de urechi pe unul dintre adversarii săi ideologici.
O altă poveste a supraviețuit timpului, de data asta despre faptele lui de generozitate. Se spune că o familie săracă din Myra, cu multe fiice, trecea prin mari dificultăți – familia era atât de strâmtorată încât tatăl se gândea să-și vândă una dintre fiicele ca sclavă doar pentru ca celelalte să poată supraviețui.
Pentru a o feri de o soartă atât de cumplită, Sfântul Nicolae a aruncat monede de aur pe hornul casei bărbatului, salvând-o pe fată și scoțând familia din necaz.
Se spune că Sfântul Nicolae a fost cel care a comis acest act de bunătate și acesta este motivul pentru care este asociat cu coșurile de fum.
