Superstiții de Bobotează. Boboteaza reprezintă, de fapt, sărbătoarea dedicată botezului Domnului în apa Iordanului. Această sărbătoare, a Bobotezei, mai este cunoscută și sub numele de “Epifanie”, “Teofanie”, “Arătarea Domnului” sau “Descoperirea cuvântului Întrupat”.
Totodată, Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.
De Bobotează, se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Tootdată, mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. Astfel, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.
Obiceiuri și superstiții de Bobotează. De ce nu este bine să dai bani cu împrumut în această zi sfântă?
Tradiţia mai spune că, la Bobotează nu se spală rufe.
Tradiția străveche specifică faptul că la Bobotează nu se spală rufe. În zilele dedicate sărbătorilor cu cruce roșie, biserica interzice orice activitate casnică, inclusiv spălarea rufelor, călcarea lor, coaserea sau alte treburi gospodărești.
Această interdicție se menține atât în ziua de Bobotează, care cade pe 6 ianuarie 2023, cât și în ziua imediat următoare, dedicată prăznuirii Sfântului Ioan Botezătorul, pe 7 ianuarie 2023.
O superstiție populară afirmă că nu este bine să speli rufe timp de 9 zile după Bobotează, deoarece aceasta este ziua în care toate apele sunt sfințite. Biserica adaugă faptul că această credință este incorectă, deoarece sfințirea se aplică doar apelor care sunt subiecții unei slujbe liturgice specifice.
Prin urmare, interdicția de a spăla rufe timp de 9 zile după Bobotează este considerată o superstiție și nu are o bază religioasă validă. Interdicția este menținută doar în zilele dedicate sărbătorilor cu cruce roșie.
„În cadrul slujbei de sfințire a apei citim în stihirile canonului că „firea apelor se schimbă”. Dar acest lucru nu înseamnă că se sfințesc toate apele, ci doar apa asupra căreia se oficiază slujba liturgică a sfințirii.
E bine să știm că harul lui Dumnezeu vine acolo unde este chemat. Nici în cadrul Sfintei Liturghii, harul lui Dumnezeu nu se pogoară peste toată pâinea care este în biserică, pentru a o preface în Trupul Domnului, ci doar asupra darurilor pregătite special pentru aceasta.
Pe de altă parte, apa sfințită nu este valabilă doar o anumită perioadă de timp. Din acest motiv, precizăm că este greșită credința că până la sfârșitul praznicului, adică 9 zile după Bobotează, apele sunt sfințite și că nu trebuie să o folosim pentru spălat”, au mărturisit reprezentanții bisericii citați de creștinortodox.ro
În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, deoarece aduce ghinion.
Se mai spune că, în ziua de Bobotează toate apele sunt sfinţite, de aceea femeile nu trebuie să spele rufe pentru următoarele opt zile până la sfârşitul praznicului.
Apa sfinţită luată are puteri miraculoase şi nu se strică niciodată.
În mediul rural, în Maramureş, cei vârstnici spun că nu e bine să arunci gunoiul până nu îţi calcă preotul în casă. Dar, dacă o faci imediat după ce a plecat preotul, vei scăpa de toate relele pentru tot anul.
Se crede că, de Bobotează, când preotul moaie crucea în apă, toți dracii ies din ape și rătăcesc pe câmpuri până ce se termină sfințirea apelor. Nimeni nu-i vede, în afară de lupi, care se iau după ei și unde-i prind acolo îi sfâșie. Din această cauză, există și superstiția conform căreia nu ai voie să lași rufe pe sârmă deoarece, dracii, în fuga lor, se pot ascunde printre ele.
În regiunea Bucovinei, tinerii satelor umblă pe străzi mascaţi, ca babe şi moşnegi (strămoşii), colindând pe la toate casele, mai ales pe la cele unde locuiesc fete de măritat. Vizita strămoşilor asigură belşug în casă şi peţitori mulţi fetelor de măritat.
În noaptea dinaintea Bobotezei, fetele recurgeau la numeroase practici mai mult sau mai puţin magice pentru a-şi ghici sau vedea alesul, precum: numărau parii de la gard, ghiceau în oglindă şi chiar în apă, puneau fire de busuioc sub pernă, scoteau diferite obiecte simbolice de sub farfurii, scormoneau focul din vatră spunând: „Cum sar scânteile din jăratic, aşa să scânteie inima lui, şi nu înteţesc focul, ci înteţesc inima lui”.
În Ajunul Bobotezei, fetele nemăritate încearcă să fure (de cele mai multe ori preotul le dăruieşte) un fir de busuioc din mănunchiul cu care preotul a stropit casa şi locatarii ei, pentru că se crede că busuiocul, pus în sân, o va ajuta să îşi viseze ursitul.
Fetele care vor să se mărite fac un mănunchi din busuioc din grădina lor, pe care îl pun sub prag înainte să vină preotul. După ce acesta pleacă, se ia buchetul de sub prag şi se pune la oglindă, spundându-se: “câţi au trecut în urma preotului, atâţia peţitori să aibă fata”.
Totodată, cine posteşte înainte şi aşază busuioc sub pernă în ajunul Bobotezei are şanse mari să îşi viseze alesul în această noapte.
Tot de Bobotează, toată gospodăria trebuie sfințită cu agheasmă. După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli. Se mai crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.
