Sfântul Haralambie este sărbătorit pe 10 februarie. Ce se întâmplă dacă plouă în această zi. Ce trebuie să facă țăranii cu animalele.
Haralambie a fost episcop în Cetatea Magneziei, din Asia Mică, Turcia de astăzi, în vremea împăratului Septimu Sever (193-211). Când Sfântul Haralambie a împlinit vârsta de 113 ani a fost supus la diverse chinuri pentru că nu a lepădat credința în Hristos. Potrivit tradiției, în timpul torturilor, mâinile guvernatorului Lucian s-au lipit de trupul sfântului și au rămas acolo până când mucenicul a făcut rugăciune. În fața acestei minuni, cei care îl torturau s-au convertit la creștinism.
Aflând împăratul cele petrecute cu Sfântul Haralambie, a poruncit să fie adus în Antiohia. Aici a fost supus la alte chinuri: soldații i-au legat barba în jurul gatului și l-au tras de ea pe drum; i-au înfipt un piron de fier în trup, i-au ars fața și i-au jupuit pielea de pe trup. Însă, Sfântul Haralambie s-a vindecat în chip miraculos, prin darul lui Dumnezeu. Tiranul Lucian a crezut că un om bătrân este ușor de înduplecat să se lepede de Hristos și să se închine la idoli.
La cererea împăratului Sever, Sfântul Haralambie a făcut multe minuni cu harul lui Dumnezeu: se spune că a vindecat un om posedat de un duh rău de 35 de ani și a înviat un tânăr, încât Galina, fiica împăratului s-a convertit și ea la creștinism.
Sfântul Haralambie a fost condamnat la tăierea capului cu sabia. În timpul rugăciunii dinainte de moarte, cerurile s-au deschis și sfântul a văzut pe Hristos și pe îngerii săi. Sfântul Haralambie i-a cerut lui Dumnezeu să aibă grijă de locul unde vor rămâne moaștele sale, ca acel loc să nu sufere niciodată de foame și de boli. Domnul i-a promis că o să-i îndeplinească dorințele și S-a ridicat la cer împreună cu sufletul martirului Haralambie. A murit înainte de a fi executat.
Tradiții de Sfântul Haralambie
De Sfântul Haralambie, oamenii cer preotului să facă agheasma la biserică, care apoi este băută pentru sănătate. Aceasta se mai folosește la stropitul gospodăriilor, a vitelor și a pomilor.
Tot la biserică oamenii obișnuiesc să ducă în această zi colivă și colaci, pentru a le sfinți preotul. Colacii și coliva se dau persoanelor bolnave. Tot din coliva sfințită se ung pomii la tulpini, ca să nu se usuce în timpul verii. Se fac turte și se împart pe la vecini.
Se fac pomeni pentru cei care au avut o moarte grea.
Orice om care ține ziua de Sfântul Haralambie prin post și nelucrare, va fi sănătos tot timpul anului.
Ziua Sfântului Haralambie este importantă pentru păsări, cai, vite, câini și porci.
Cine ține această sărbătoare are parte de cai buni și sănătoși, nu le șchiopătează vitele și nu le mănâncă lupii.
Țăranii nu au voie sa curețe grajdurile în aceasta zi. De asemenea, dacă animalele cer să fie adapate prea des sau vor mâncare mai multa, îngrijitorii nu au voie sa ignore mugetele lor.
Dacă plouă în ziua de Sf. Haralambie, va mai ploua încă patruzeci de zile la rând.
În Transilvania, oamenii duc în această zi la biserică, mălai, grăunțe și sare. După ce sunt binecuvântate de către preot, le dau ca hrană animalelor din gospodărie, pentru a fi sănătoase tot anul. Se păstrează însă o parte din această hrană a vitelor, ca leac pentru eventuale boli ale acestora, pe 10 februarie.
De Ziua Sfântului Haralambie se ține post negru și nu se muncește.
În ajunul zilei, se stropesc grajdurile şi cotele cu apă sfinţită pentru binecuvântarea animalelor. Se pot udă şi ogoarele şi livezile pentru prosperitate în agricultură.
Un obicei neortodox: femeile goale îşi înconjoară casele
Un obicei neortodox spune că femeile care îşi aruncă toate hainele de pe ele şi înconjoară casa în pielea goală vor ţine căminul ferit de diavol.
