Legea nouă a pensiilor, care promite o majorare a veniturilor pentru cetățenii români, introduce o formulă de calcul actualizată, pe care fiecare persoană o poate aplica acasă pentru a estima sumele pe care le va primi începând din toamnă.
Cum îți calculezi singur pensia
Pentru a efectua acest calcul, cetățenii trebuie să consulte decizia de pensie și să aplice formula de calcul specificată în noua lege a pensiilor. Dacă numărul de puncte realizate (NP) nu este inclus în decizia de pensie, aceștia trebuie să-l calculeze, adunând toate punctele din recalculările anterioare, în cazul în care au avut astfel de recalculări.
Dacă numărul de puncte este deja specificat în decizia de pensie, cetățenii pot proceda la calcul. De exemplu, dacă un pensionar are 50 de puncte, acesta va rămâne neschimbat, iar acest număr poate include și perioadele de studiu superioare sau serviciul militar. În plus față de punctele de contribuție, legea introduce acum și puncte de stabilitate, care trebuie luate în considerare.
Cetățenii trebuie să analizeze decizia de pensie pentru a identifica stagiul total de cotizare realizat, care include anii de muncă efectivă. Este important de remarcat că perioadele de muncă după ce s-a obținut deja pensia nu sunt luate în calcul. De exemplu, dacă un individ a muncit timp de 39 de ani, dar a avut și perioade necontributive, cum ar fi anii de studii sau serviciul militar, aceștia trebuie să fie scăzuți din totalul anilor de muncă.
Aplicând formula de calcul conform noilor reglementări, pensia poate fi estimată. De exemplu, folosind formula prezentată de profesorul Hadăr, pensia poate fi calculată înmulțind valoarea punctului de referință (Vpr) cu suma punctelor de contribuție și cele de stabilitate. Astfel, o pensie estimată poate fi calculată pentru fiecare individ în parte.
Ce zic specialiștii
„Pe decizie, românii trebuie să se uite în zona numărul de puncte realizate (NP). Rău este că la unii dintre pensionari, numărul de puncte nu se află pe decizie. Spre exemplu, dacă au mai avut recalculări, trebuie să le însumeze toate punctele din recalculări.
Deci ei vor primi practic o decizie finală cu numărul de puncte în septembrie, dar până atunci ar trebui să-și adune toate numerele de puncte obținute și după recalculare.
Dar, în cazul unui pensionar care nu a mai avut recalculări, se uită pe decizie. Să zicem că acolo are 50 de puncte. Acesta va rămâne nemodificat, pentru că aici se poate îngloba dacă a avut facultate. Tot aici intră și armata, sporuri sau ore suplimentare, pentru ultimele doar în cazul în care au fost plătite dări.
În afară de cele 50 de puncte pe contributivitate, mai vine numărul de puncte pe stabilitate, care este noutate din lege. Trebuie ca fiecare pensionar să se uite pe decizie, pentru că acolo se numește stagiul total de cotizare realizat.
Acest lucru înseamnă, în multe cazuri, anii de muncă prestați, anii fizici. Dar, atenție! Dacă cumva are și perioade practicate după ce a ieșit la pensie și și-a făcut recalcularea, anii aceia nu se pun la stabilitate.
Deci, trebuie să ia anii de când s-a angajat până când a ieșit la pensie. Să presupunem că are 39 de ani. Dar, aici, el poate să aibă și perioade asimilate pe care trebuie să le scadă. Se scad anii de facultate, se scade armata ca an, pentru că aceștia sunt ani necontributivi.
Din cei 39 de ani, ar putea scădea vreo cinci şi rămâne cu 35. De la 35 de ani de muncă are 10 ani care se iau în seamă și are 6,25 puncte în plus.
Deci, pensia va fi 81 înmulțit cu suma dintre 50 de puncte pe contributivitate plus cele 6,25 puncte adăugate în plus, de stabilitate. Rezultatul arată o pensie de 4.556 de lei.
Pensia = 81 (Vpr) x (50+6,25) = 4.556 de lei”, a explicat prof. Anton Hadăr, șeful sindicatului care se ocupă de învățământul universitar, sâmbătă, la Antena 3 CNN.
