ÎCCJ a respins recursul Guvernului; restanțele salariale ale magistraților trebuie plătite

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins joi, 15 octombrie 2026, recursul Guvernului și al Ministerului Finanțelor în procesul privind restanțele salariale ale magistraților. Prin această decizie, instanța supremă a menținut hotărârea Curții de Apel București din 5 mai. Executivul fusese obligat atunci să plătească drepturile salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară. Decizia este definitivă. Agerpres estimează miza la aproximativ 5 miliarde de lei, G4Media indică 5,2 miliarde de lei, iar Digi24 vorbește de circa un miliard de euro.

Procesul a fost deschis chiar de ÎCCJ împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor. Cererea de chemare în judecată a fost semnată de președinta instanței, Lia Savonea.

Termen de zece zile și penalități

Potrivit hotărârii Curții de Apel, rămasă acum definitivă, Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună decizia în executare în termen de zece zile. În caz de întârziere, instanța a stabilit penalități de 1% pe zi din suma datorată. La acestea se adaugă o amendă egală cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

Într-un comunicat citat de Digi24, ÎCCJ arată că decizia confirmă caracterul nelegal al conduitei autorităților executive. Acestea nu au asigurat fondurile pentru plăți stabilite prin titluri executorii și recunoscute chiar prin actele de eșalonare adoptate de Guvern. Instanța supremă mai susține că executarea hotărârilor judecătorești nu este o concesie a Guvernului și nici un beneficiu acordat discreționar unei categorii profesionale. În opinia ÎCCJ, aceasta este o obligație juridică a statului de drept.

În cererea de chemare în judecată, ÎCCJ a susținut că neplata afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care au titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Potrivit Agerpres, instanța a acuzat de asemenea Guvernul că încalcă principiul separației puterilor în stat.

Poziția Guvernului și originea restanțelor

Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul sesizează Curtea Constituțională pentru un conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ. Bolojan a susținut atunci că instanța s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară. A invocat Legea finanțelor publice și Codul administrativ, potrivit cărora bugetul, rectificările și fondul de rezervă țin exclusiv de Guvern și Parlament. CCR a respins însă sesizarea pe 7 octombrie.

În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a cerut și sesizarea CCR cu o excepție de neconstituționalitate. A mai solicitat trimiterea unei întrebări preliminare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și suspendarea judecății până la răspunsul acesteia, potrivit Agerpres.

Restanțele provin din majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, decisă în 2023 de ÎCCJ și Parchetul General, cu aplicare retroactivă din 2018. Proiectul de buget pe 2026, trimis Parlamentului în martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul anterior. Sumele urmau să acopere aceste drepturi restante.

Surse

• Agerpres — ÎCCJ câștigă definitiv procesul cu Guvernul privind restanțele salariale ale magistraților; miza – 5 miliarde de lei
• Digi24 — ÎCCJ a dat decizia în procesul privind plata salariilor restante ale magistraților. Guvernul este obligat să le achite
• G4Media — Verdict previzibil: Înalta Curte a respins recursul Guvernului în procesul privind restanțele salariale ale magistraților