CCR a respins sesizarea Guvernului privind restanțele salariale ale magistraților

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins ca inadmisibilă, miercuri, 7 octombrie 2026, cererea premierului interimar Ilie Bolojan de a constata existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Disputa privește plata unor restanțe salariale datorate magistraților, estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, iar Mediafax relatează că șase dintre cei nouă judecători au votat pentru respingere.

De ce a respins Curtea cererea

Potrivit comunicatului CCR, preluat de mai multe publicații, judecătorii au constatat că argumentele Guvernului vizau, în realitate, felul în care instanțele au soluționat cauza, nu un blocaj între autorități. Printre aspectele contestate de Executiv se aflau modul de rezolvare a cererilor de recuzare, judecarea dosarului în regim de urgență, termenele de executare, penalitățile și interpretarea legii. Curtea a amintit că, potrivit jurisprudenței sale constante, competența de a soluționa conflicte între autorități, prevăzută la articolul 146 litera e) din Constituție, nu poate fi folosită ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești și nu poate transforma CCR într-o instanță de control judiciar. Decizia este definitivă și general obligatorie, iar motivarea urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

Originea disputei

În luna mai, Curtea de Apel București a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească restanțele salariale ale magistraților, inclusiv prin rectificări bugetare. Instanța a stabilit și sancțiuni pentru întârziere: penalități de 1% pe zi, la care se adaugă amenzi calculate la 20% din salariul minim pentru fiecare zi de întârziere. ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, a cerut plata sumelor rezultate din majorări salariale recunoscute retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Premierul Ilie Bolojan a susținut în fața CCR că instanțele nu au competența tehnică și nici legitimitatea de a decide cum se repartizează banii publici, deciziile bugetare aparținând Guvernului și Parlamentului. El a argumentat că obligația impusă prin hotărârea judecătorească afectează echilibrul bugetului național și că problema depășește cazul concret, putând deveni un precedent pentru alte instituții publice care ar cere plăți salariale retroactive pe cale judecătorească.

ÎCCJ a respins această interpretare, arătând că nu a urmărit să stabilească bugetul statului, ci doar punerea în executare a unor drepturi salariale deja recunoscute. Conducerea instanței supreme a transmis, după decizie, că „statul de drept este imun la conjuncturi politice”, potrivit Mediafax, și a subliniat că hotărârile judecătorești trebuie respectate, nu ocolite prin proceduri constituționale.

Ce urmează

Decizia CCR nu tranșează fondul litigiului, ci doar faptul că nu există un conflict constituțional între cele două autorități. Prin urmare, disputa privind plata restanțelor continuă în instanțele de judecată, iar CCR a precizat că obiecțiile privind desfășurarea procesului trebuie ridicate prin căile de atac obișnuite prevăzute de lege.

Surse

• Digi24 — CCR a declarat inadmisibilă sesizarea lui Ilie Bolojan privind restanțele salariale de 4,8 miliarde de lei ale magistraților
• Mediafax — CCR respinge sesizarea lui Bolojan pe salariile restante ale magistraților. Reacție ICCJ: „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”
• Economedia — CCR respinge sesizarea Guvernului Bolojan în disputa cu ICCJ privind plata restanțelor salariale ale magistraților