Președintele rus Vladimir Putin ar fi cerut fostului președinte american Donald Trump să recunoască oficial anexarea Crimeei și a celor patru provincii ucrainene revendicate de Rusia, ca o condiție pentru a nu extinde pretențiile teritoriale asupra Odesei și Gurilor Dunării, conform unui raport al publicației Kommersant, citat de Reuters și Agerpres.
Negocieri sub presiune
În cadrul unui forum de afaceri desfășurat marți, la care a participat și Putin, liderul de la Kremlin ar fi discutat indirect această posibilitate, înaintea unei convorbiri telefonice cu Trump. Surse citate de Kommersant susțin că Putin dorește ca Statele Unite să recunoască oficial Crimeea, anexată de Rusia în 2014, alături de regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, ca teritorii rusești.
În schimb, Moscova s-ar angaja să nu mai revendice alte teritorii ucrainene, în special Odesa, un port strategic la Marea Neagră, și implicit accesul direct la gurile Dunării, ceea ce ar fi o mișcare geopolitică de importanță majoră pentru România și pentru echilibrul strategic al regiunii, relatează Antena3 CNN.
Realitatea de pe front și poziția Kremlinului
Din cele patru provincii revendicate de Rusia, doar Lugansk se află aproape complet sub controlul armatei ruse. În Donețk, Zaporojie și Herson, trupele ucrainene mențin controlul asupra unor porțiuni semnificative de teritoriu, în special în partea de nord a regiunii Herson, de unde armata rusă s-a retras în noiembrie 2022, sub presiunea contraofensivei ucrainene.
Întrebat despre aceste informații, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că subiectul menționat de Kommersant nu a fost abordat în convorbirea dintre Putin și Trump.
Armistițiu temporar și negocieri pentru pace
Cei doi lideri ar fi convenit asupra unui armistițiu parțial, prin care atât Rusia, cât și Ucraina să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice timp de 30 de zile. De asemenea, s-a discutat posibilitatea unui armistițiu general, însă Putin ar fi refuzat momentan această variantă.
Kremlinul subliniază că orice soluție negociată a conflictului trebuie să țină cont de „eliminarea cauzelor profunde ale crizei și interesele legitime de securitate ale Rusiei”, ceea ce, în practică, înseamnă cerințe precum recunoașterea anexării teritoriilor ocupate, excluderea aderării Ucrainei la NATO și redesenarea arhitecturii de securitate europene.
În acest context, rămâne de văzut dacă Donald Trump, în cazul unei reveniri la Casa Albă, ar putea accepta o astfel de înțelegere, cu implicații majore pentru echilibrul geopolitic internațional.
