România se confruntă cu al doilea cel mai mare deficit bugetar din ultimii 30 de ani. Situația este descrisă de premierul Ilie Bolojan drept „critică”, cu cheltuieli care depășesc cu mult veniturile încasate de stat. În acest context, șeful Guvernului a anunțat astăzi, într-o conferință de presă, un pachet fiscal amplu menit să corecteze dezechilibrele bugetare majore, prin creșteri de taxe, lărgirea bazei de contribuabili și prioritizarea investițiilor.
România cheltuie 132 de lei din 100. Premierul avertizează: „Intrăm în incapacitate de plată”
„Din 100 de lei încasați, România cheltuie 132. Avem un deficit uriaș, iar dacă nu luăm măsuri urgente, riscăm să intrăm în incapacitate de plată”, a declarat premierul Ilie Bolojan. Acesta a subliniat că actuala criză nu poate fi rezolvată doar prin reducerea cheltuielilor, ci necesită intervenții atât pe partea de venituri, cât și în structura fiscală a statului.
Una dintre principalele probleme identificate este nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale, cauzat de portițele legislative, evaziune și o impozitare generală mult sub media europeană. Potrivit datelor prezentate de premier, România colectează doar 30% din PIB sub formă de venituri fiscale, în timp ce media UE este de 40%. De asemenea, România este pe ultimele locuri în Europa la cota efectivă de TVA, impozitarea dividendelor și taxele pe proprietate.
Trei pachete fiscale în vara 2025. Primul, concentrat pe venituri și cheltuieli structurale
Planul Guvernului prevede lansarea unui set de trei pachete fiscale, pe parcursul acestei veri. Primul pachet – deja în lucru – se concentrează pe ajustări structurale privind veniturile și cheltuielile. Al doilea pachet, programat pentru finalul lunii iulie, va viza corectarea inechităților și va avea ca obiectiv atingerea jaloanelor pentru atragerea fondurilor europene.
„Această ajustare pe care o propunem este un mix de reduceri de cheltuieli, eșalonări și prioritizări de investiții”, a explicat Bolojan, adăugând că scopul principal este „recâștigarea încrederii în România, atât din partea cetățenilor, cât și a piețelor internaționale”.
Principalele măsuri anunțate: creșteri de TVA și accize
Premierul a detaliat o serie de măsuri fiscale care vor fi incluse în primul pachet legislativ, ce urmează să fie adoptat săptămâna viitoare prin asumarea răspunderii în Parlament:
-
Creșterea cotei reduse de TVA la 11% pentru următoarele categorii: medicamente, alimente, servicii publice, apă, irigații, cărți, lemne de foc, energie.
- Creșterea cotei de TVA la restul produselor, 21%.
-
Menținerea actualei cote de TVA în sectorul HORECA, urmând ca în luna octombrie să fie realizată o analiză privind oportunitatea creșterii și în acest domeniu.
-
Creșterea accizelor cu 10% pentru: băuturi alcoolice, combustibili (cu posibilitatea restituirii parțiale pentru companii) și țigări.
-
Extinderea bazei de contribuabili, astfel încât să crească numărul celor care plătesc impozite și contribuții, în special în domenii unde până acum au existat scutiri sau regimuri preferențiale.
-
Taxarea suplimentară a capitalului: cota pe dividende va crește de la 10% la 16%, începând cu data de 1 august 2025. Măsura are ca obiectiv alinierea României la media europeană în privința impozitării veniturilor din capital și creșterea colectării fiscale.
-
Impozitarea suplimentară a profiturilor bancare, în condițiile în care, potrivit premierului, „sectorul bancar a înregistrat în ultimii ani profituri record, care trebuie să contribuie proporțional la efortul bugetar național”.
-
Creșterea normei didactice cu două ore pe săptămână pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar. Măsura vine în contextul unei evaluări privind distribuția normelor și eficiența utilizării resurselor umane în sistemul de educație.
-
Reducerea la jumătate a peste 30.000 de norme didactice, prin comasare și redistribuire. Premierul a precizat că această reorganizare nu înseamnă concedieri în masă, ci o recalibrare a numărului de posturi în funcție de nevoile reale ale sistemului.
-
Reforma burselor școlare, în contextul în care „în ultimii ani a fost o creștere nesustenabilă” a sumelor alocate. Ilie Bolojan a anunțat că, din aproape 1 miliard de euro alocați pentru burse, vor rămâne două categorii: burse de merit și burse sociale, acordate elevilor din medii defavorizate.
-
Reanalizarea regimului sporurilor acordate angajaților din sectorul bugetar, în vederea eliminării inechităților și a sporurilor acordate fără criterii clare de performanță sau justificare funcțională.
Potrivit premierului, aceste măsuri vor fi publicate în transparență decizională începând de joi, urmând ca până cel târziu marți să fie adoptate oficial de Guvern.
Statul român, supradimensionat: numărul bugetarilor depășește capacitatea de susținere
O altă direcție asumată clar de Guvern este reducerea aparatului bugetar. „Numărul de angajați din sectorul public este mult prea mare față de numărul de contribuabili. Nu putem susține o asemenea structură pe termen lung”, a subliniat Bolojan. În acest sens, autoritățile analizează un plan de reorganizare administrativă și de raționalizare a cheltuielilor de personal.
Deși nu a oferit un procent clar privind reducerea efectivă a personalului bugetar, premierul a făcut referire la „eșalonări” și „restructurări graduale”, în paralel cu o reformă amplă a sistemului de salarizare și stimulente în sectorul public.
Impozitarea proprietăților, ținta unor ajustări viitoare
Un alt punct vulnerabil evidențiat de premier este nivelul scăzut al impozitelor pe proprietate în România, estimat la doar 0,5% din PIB, ceea ce ne plasează pe unul dintre ultimele locuri din UE. Deși nu a fost anunțată o măsură concretă în acest pachet, Bolojan a lăsat să se înțeleagă că acest tip de impozitare va face obiectul viitoarelor reforme fiscale, în cadrul pachetelor următoare.
„Este important să avem venituri structurale, care să nu depindă de excepții sau conjuncturi. În același timp, trebuie să eliminăm inechitățile din sistem”, a explicat premierul.
Asumare guvernamentală pentru adoptarea pachetului fiscal
Pentru a evita blocajele legislative și tergiversările, Guvernul va adopta pachetul de măsuri fiscale prin asumarea răspunderii în fața Parlamentului. Potrivit lui Ilie Bolojan, această decizie este necesară „pentru a transmite un semnal de seriozitate și coerență piețelor internaționale”.
Premierul a mai adăugat că este esențial ca investitorii și partenerii externi să perceapă România drept un stat capabil să își gestioneze responsabil finanțele publice. „Este o urgență națională. Nu doar pentru a accesa fonduri europene, ci pentru a evita o criză de finanțare internă”, a subliniat el.
Impactul asupra populației și economiei
Deși măsurile anunțate sunt necesare din punct de vedere bugetar, ele vor avea un impact direct asupra populației. Creșterea TVA la alimente, medicamente și energie înseamnă o scumpire inevitabilă a bunurilor de consum esențiale. De asemenea, accizele mai mari la carburanți vor influența în lanț prețurile la transport și alimente.
Pentru companii, restituirea parțială a accizei la combustibil reprezintă o gură de aer, dar rămâne de văzut în ce măsură va acoperi pierderile generate de restul creșterilor.
În ceea ce privește HORECA, păstrarea cotei de TVA reprezintă o măsură de susținere, dar cu un termen de grație de doar câteva luni. După analiza din toamnă, și acest sector ar putea intra în zona de impozitare ridicată.
Ce urmează: pachete succesive, reforme accelerate
Ilie Bolojan a promis că în lunile iulie și august vor urma alte două pachete fiscale, fiecare cu o tematică distinctă. Dacă primul vizează ajustările structurale și măsurile urgente, cel de-al doilea va trata reformele necesare pentru accesarea fondurilor europene, iar al treilea, cel mai probabil în august, va aborda problematica investițiilor și a eficientizării cheltuielilor publice.
Obiectivul declarat: Restabilirea echilibrului bugetar și evitarea unei crize de finanțare care ar putea afecta capacitatea statului de a plăti pensii, salarii și servicii esențiale.
