„Se știe că  forțele și resursele Brigăzii a 8-a de rachete operaționale tactice, cu sediul în Focșani, și a Brigăzii a 10-a de inginerie „Dunărea de Jos”, staționate în Braille [Brăila, scris greșit, n.a.], au fost mobilizate. Bazele militare în care se află aceste formațiuni se află în imediata vecinătate a Moldovei. Trupele române pot fi dislocate în Moldova în orice moment pentru a rezolva problema transnistreană prin forță. Un scenariu similar a fost elaborat în mod repetat în timpul exercițiilor comune cu NATO atât la frontiera Moldovei, cât și pe teritoriul său. Potrivit unor surse, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, intenționează să recurgă la forță pentru a recâștiga controlul asupra regiunii separatiste în care staționează contingentul rus, în cazul în care situația se înrăutățește”, potrivit articolului.

Textul interpretează într-un mod conspirativ relațiile bilaterale moldo-române, induce panică prin abordarea alarmistă și asociază România și NATO cu scenarii de război iminent în Republica Moldova, narațiune exploatată în numeroase cazuri în campania electorală pentru alegerile parlamentare.

Iar trimiterea la publicații media străine este una dintre tacticile folosite de canalele anonime de Telegram pentru a conferi și mai multă legitimitate informațiilor expuse, fiind documentată de „Mediacritica” și anterior.

Documente obținute de Bloomberg arată că Rusia a pus la punct o strategie complexă, cu patru direcții principale, pentru a interveni în alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 28 septembrie. Planul are ca obiectiv final îndepărtarea președintei Maia Sandu de la putere și blocarea parcursului european al țării.

Strategia a fost finalizată în primăvară și, potrivit surselor, a fost coordonată direct de Kremlin.

Miza este uriașă: Moldova, situată între Ucraina aflată în război și România, stat membru NATO și UE, a devenit un câmp de luptă geopolitic între forțele pro-europene și cele pro-ruse. Alegerile au loc la mai puțin de un an după un referendum strâns câștigat, prin care populația a votat pentru continuarea drumului spre Uniunea Europeană, în pofida acuzațiilor de ingerință rusă.

Conform documentelor citate de Bloomberg, planul Kremlinului include patru direcții mari de acțiune:

• recrutarea de moldoveni din diaspora, inclusiv din Rusia, pentru a-i mobiliza la vot în secții din Uniunea Europeană
• finanțarea de proteste menite să destabilizeze situația internă
• o campanie masivă de dezinformare pe rețele sociale.
• Moscova intenționează să folosească materiale compromițătoare pentru a șantaja oficiali publici și a perturba procesul electoral.

Bloomberg nu a putut confirma dacă planurile sunt puse deja în aplicare, însă doi oficiali europeni citați de publicație afirmă că este „aproape sigur” că Rusia va încerca să le ducă la bun sfârșit.

Între timp, autoritățile moldovene au intensificat măsurile de securitate, blocând sute de conturi pe TikTok și confiscând sume importante de bani despre care se crede că urmau să fie folosite pentru cumpărarea de voturi.

Chiar luni dimineață, procurorii și polițiștii din Republica Moldova au făcut peste 250 de percheziții la persoane suspectate că plănuiau proteste violente, finanțate de Rusia.

Kremlinul a refuzat să comenteze aceste acuzații, menținându-și poziția oficială că nu intervine în alegerile din alte state. Totuși, precedentele există: în ultimii ani, au fost relatate cazuri de ingerință rusă în Georgia și în România, unde autoritățile au investigat o rețea de conturi false și boți AI care ar fi influențat opinia publică.

În fața acestei presiuni, Maia Sandu a avertizat în Parlamentul European că Moldova riscă să fie folosită de Rusia ca instrument împotriva Ucrainei și ca platformă pentru atacuri hibride asupra Uniunii Europene. Ea a subliniat că alegerile din această toamnă sunt cruciale pentru securitatea și stabilitatea întregii regiuni.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, promite să accelereze procesul de aderare la UE și să atragă fonduri europene esențiale pentru dezvoltarea țării. Totuși, sondajele recente arată că PAS ar putea pierde majoritatea parlamentară, ceea ce ar putea duce la o coaliție fragilă sau chiar la blocaje politice.

Opoziția este divizată între un bloc care se pretinde pro-european, dar critic la adresa guvernării, și o alianță pro-rusă condusă de fostul președinte Igor Dodon. Documente separate arată că Dodon, pe când era șef al statului, ar fi cerut serviciilor de informații să monitorizeze nu doar adversarii săi politici, ci și alte figuri pro-ruse și oameni de afaceri. Dodon neagă acuzațiile și susține că toate acțiunile sale au fost în interesul național.

Un alt element din planul rusesc este generarea percepției unui scrutin competitiv, dar controlat în așa fel încât să reducă sprijinul pentru Maia Sandu. Se preconizează o intensă campanie de mesaje pe Telegram, TikTok și Facebook, în română și rusă, prin care Sandu este acuzată că ar fi „marioneta Occidentului” și că ar împinge țara spre sărăcie și război.

În final, planul prevede și proteste violente în ziua alegerilor și după, menite să conteste rezultatul votului și să ceară demisia Maiei Sandu dacă PAS pierde, sau să acuze fraudă dacă PAS câștigă. Scenariul indică o perioadă de tensiune majoră pentru Moldova, cu posibile implicații grave asupra securității întregii regiuni.

Bloomberg notează că, potrivit unor estimări prezentate chiar de președinta Maia Sandu în fața europarlamentarilor la Strasbourg, Kremlinul ar fi cheltuit deja echivalentul a 1% din PIB-ul Moldovei – aproximativ 150 de milioane de euro – pentru a influența referendumul privind aderarea la UE și propria sa realegere. Sume similare ar fi fost angajate și pentru scrutinul din 28 septembrie.

În paralel, autoritățile moldovene au lansat o ofensivă împotriva rețelelor de propagandă. Doar luna trecută, Poliția a solicitat blocarea a 443 de conturi de TikTok, suspectate că propagă mesaje false. Iar pe 16 septembrie, într-o serie de percheziții, au fost confiscate sume importante de bani – echivalentul a peste 300.000 de dolari – ce urmau să fie folosite în acțiuni de cumpărare de voturi și manipulare electorală.

Analiză: PAS ar obține din nou majoritate parlamentară

Se întâmplă cu două săptămâni înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie din Moldova. Este vorba de sondajul realizat de Institutul Republican Internațional, la comanda autorităților de la Washington, în perioada 12–27 august.

O platformă online, gestionată în trecut de oameni loiali oligarhului moldovean fugar, Vladimir Plahotniuc, a publicat grafice cu cifre eronate ce plasau pe prima poziție în top „blocul patrioților” în care s-au coagulat partidele pro-ruse ale comunistului Vladimir Voronin și socialistului Igor Dodon. Pentru a demonta acest fals, presa independentă a publicat imaginea reală cu poziționarea partidelor la data realizării sondajului.

PAS 39% – blocul pro-Kremlin 22%

Astfel, conform datelor reale din sondaj, actualul partid de guvernare PAS (creat de Maia Sandu) ar acumula 39% din voturi și, după redistribuire, ar obține din nou majoritatea mandatelor în Parlament. PAS ar fi urmat de „blocul patriotic” pro-Kremlin cu 22%. Ar mai putea accede în viitorul legislativ blocul „Alternativa” (blocul falșilor pro-europeni), format din foști comuniști, oponenți ai Acordului de Asociere UE-Moldova și adepți ai planului rusesc de federalizare a Moldovei, eșuat în 2003. Alte forțe politice nu ar trece pragul electoral de 5% pentru partide și 7% pentru blocuri electorale.

Dacă ar fi fost înregistrate în cursa electorală, partidele gestionate de la Moscova de către oligarhul moldovean condamnat Ilan Șor, adăpostit de Kremlin, ar fi adunat cumulativ aproximativ 4% din voturi. Dar patru dintre acestea nu au fost admise în competiție de către autoritatea electorală. Câteva structuri politice coordonate de gruparea criminală Șor au fost înscrise totuși în cursă în baza unor încheieri judiciare. Ponderea acestora este însă sub 1%, conform sondajului citat.

Nu ar trece pragul electoral nici „Partidul Nostru” condus de Renato Usatîi – care s-a declarat în trecut fanul dictatorului de la Minsk, Alexandr Lukașenko. Acesta ar acumula cel mult 4%. Nu au nicio șansă nici partidele unioniste înscrise în cursă. Acestea ar aduna scoruri neglijabile de sub 0,5%. Partidul din Moldova „Democrația Acasă” (și el declarat unionist), promovat de fruntașii AUR din România, ar aduna, conform sondajului IRI, cel mult 2%.

Percheziţii în Republica Moldova: Peste 100 de persoane sunt vizate într-un dosar de destabilizare coordonată din Rusia / Dodon spune că percheziţiile sunt o încercare de intimidare 

Peste 250 de percheziţii au loc în Republica Moldova, într-o cauză penală ce vizează pregătirea dezordinilor şi destabilizărilor în masă, coordonate din Federaţia Rusă, relatează newsmaker.md.

Sunt vizate peste 100 de persoane din mai multe localităţi. Percheziţiile se desfăşoară atât la persoanele vizate, cât şi în unele penitenciare.

Percheziţiile sunt efectuate de ofiţerii Inspectoratului Naţional de Investigaţii (INI) din cadrul IGP, în comun cu procurorii PCCOCS, cu suportul mascaţilor din Brigada „Fulger” şi al angajaţilor Serviciului de Informaţii şi Securitate.

Potrivit IGP, aceştia au descins în această dimineaţă cu peste 250 de percheziţii, fiind vizate peste 100 de persoane din mai multe localităţi din ţară.

„Acţiunile sunt efectuate în cadrul unei cauze penale ce vizează pregătirea dezordinilor şi destabilizărilor în masă, coordonate din Federaţia Rusă, prin intermediul elementelor criminale. Percheziţiile au loc atât la figuranţii antrenaţi, cât şi în unele penitenciare”, au comunicat reprezentanţii Inspectoratului, adăugând că vor reveni cu detalii după finalizarea acţiunilor.

Igor Dodon, fostul preşedinte prorus al Republicii Moldova, în prezent liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), aflat în opoziţie, a afirmat că percheziţiile de luni dimineaţă sunt o încercare de intimidare înaintea alegerilor din weekend.